Săptămâna trecută ne-am oprit brusc în anul 1690, când lucrurile păreau să se schimbe în mai bine, apropiindu-se de ceea ce înseamnă liderul modern. Află că în această săptămână vom continua să parcurgem 200 de ani de istorie, când leadershipul a renăscut să te inspira cu noi caracteristici ale liderului, valabile și astăzi.
Teoriile de leadership dezvoltate între 1748 și 1948 au evoluat semnificativ, reflectând schimbările culturale, economice și sociale ale vremii. Fiecare curent a oferit o perspectivă unică asupra trăsăturilor și comportamentelor necesare pentru a deveni un lider de succes. Așa cum te-am obișnuit, pentru a prelua corect aceste calități și a deveni un lider autentic, îți voi prezenta și câteva controverse legate de fiecare principiu, astfel încât să eviți acele aspecte care nu mai sunt acceptate astăzi.
Când leadershipul a renăscut să te inspire
1. Leadershipul iluminist (Montesquieu, De l’Esprit des Lois, 1748)
Poate îți mai amintești din școală noțiunea de „separarea puterilor în stat”. Aceasta provine de la omul despre care vreau să-ți povestesc astăzi: Montesquieu. El a pus bazele leadership-ului iluminist, denumire inspirată de mișcarea culturală a perioadei sale.
Caracteristicile liderului iluminist pe care să le împrumuți si tu:
- Nu deține puterea absolută: Îți spuneam în articolul anterior cât de criticate au fost teoriile din secolele VI-XVI pentru caracterul lor absolutist. Așadar, a venit momentul să clarificăm cum poate fi împărțită puterea pentru a evita dictatura unui lider. Montesquieu propune divizarea puterilor în stat în: legislativă, executivă și judiciară, astfel încât acestea să se poată controla reciproc, ca într-un joc de „piatră, foarfecă, hârtie”. Reține că, într-o echipă, pot exista mai mulți lideri. Îmbrățișează această stare ca fiind un avantaj pentru tine, deoarece te poți concentra mai bine pe obiectivele tale.
- Este legiuitor: Prin separarea puterilor, legile devin raționale (bazate pe condițiile sociale) și clare. Mai mult, regulile sunt cunoscute de toți. Pentru tine, reține că este important să stabilești regulile împreună cu echipa ta.
- Este tolerant: Montesquieu a susținut toleranța religioasă, considerând că fiecare individ are dreptul la propria credință. Acest principiu se potrivește foarte bine și în contextul actual, când multe organizații pun accent pe acceptarea diversității umane.
- Susține educația: Am discutat despre acest aspect și săptămâna trecută, considerând-o o trăsătură esențială pentru un lider. De această dată, educația este împărtășită cu toți membrii comunității.
De ce liderul iluminist nu este complet acceptat?
- Este idealist: Cel puțin în acea perioadă, separarea puterilor – mai ales în forma sa perfectă – era dificil de realizat.
- Este rigid: Nu se adaptează la complexitatea vieții, axându-se în special pe zona instituțională și mai puțin pe aspectele sociale. ează la complexitatea vieții, axându-se în special pe zona instituțională și mai puțin pe aspectele sociale. Are aplicabilitate limitată: Nu poate fi aplicat oricărui tip de grup sau organizație.
2. Teoria Marelui Om (Great Man Theory) – Carlyle, T. (1840). On Heroes, Hero-Worship and the Heroic in History.
Dacă începi să cauți teorii despre leadership, prima care îți va apărea în cale va fi aceasta. Ea susține că liderii se nasc, nu se formează. Gândește-te la orice mare personalitate din istorie, indiferent cine îți vine în minte: Ștefan cel Mare, Vlad Țepeș, Decebal sau Traian — este ca și cum destinul lor ar fi fost prescris de la prima lor suflare pentru a deveni eroi. Este ca și cum nu ar fi trebuit să facă absolut nimic, decât să existe.
Aceasta este ideea propusă de istoricul scoțian Thomas Carlyle în lucrarea sa „On Heroes, Hero-Worship and the Heroic in History”, însă a fost împărtășită și de alți gânditori ai vremii, precum Friedrich Nietzsche și Alexis de Tocqueville. Ideea a apărut pentru că istoria este presărată de oameni remarcabili care au influențat profund parcursul omenirii.
Caracteristicile marelui om pe care să le împrumuți si tu:
- Are trăsături unice, cum ar fi carisma, inteligența, curajul și determinarea, care îi diferențiază de ceilalți.
- Este un erou: eroul nu poate fi erou daca nu își asuma riscuri atunci când toți se ascund lipsiți de curaj
- Eroul poate fi oriunde: poeții, preoții, profesori și regi.
De ce teoria marelui om nu este complet acceptata?
- Determinism: subestimează rolul factorilor sociali, economici și culturali în dezvoltarea liderului
- Subiectivism: pentru fiecare erou este altcineva si are alte caracteristici ne impresionează
- Ignora rolul colectiv: eroul nu poate atinge obiectivele singur
3. Analiza comportamentală a leadershipului – Lewin, K., Lippitt, R., & White, R. K. (1939). Patterns of aggressive behavior in experimentally created social climates
Chiar săptămâna trecută am participat la un curs de leadership, de data aceasta în calitate de cursant. Și nu mică mi-a fost uimirea să dau de teoria lui Lewin, Lippitt și White. Desigur, nu a fost prezentată în acești termeni, ci prin exemplificarea diferitelor tipologii de lideri: autoritar, democratic și laissez-faire. Această clasificare se bazează pe comportamentele distincte ale liderilor.
Îți voi prezenta mai întâi câteva idei generale despre această teorie, pentru ca apoi să analizăm în detaliu fiecare tip de lider.
Caracteristicile liderului pe care să le împrumuți si tu:
- Simplifică: Stilurile au fost create, așa cum îți spuneam, pentru a ne facilita înțelegerea. Pentru un lider, simplificarea poate fi de mare folos în luarea deciziilor potrivite.
- Este atent la comportament: Un lider observă cu atenție comportamentul oamenilor și identifică modalități prin care să interacționeze eficient cu aceștia.
- Influențează grupul: În funcție de stilul adoptat, liderul influențează dinamica grupului, productivitatea și satisfacția membrilor.
De ce analiza comportamentala nu este complet acceptata?
- Simplifică excesiv: Această simplificare este o nevoie universală a omului pentru a înțelege și a se adapta la alți oameni sau contexte. Este o divizare asemănătoare cu cea a zodiilor, doar că aici avem doar 3 tipologii în loc de 12. Din păcate, orice simplificare ignoră diversitatea oamenilor și a situațiilor. Probabil și tu te vei regăsi parțial în una sau mai multe dintre cele 3 tipuri de lideri.
- Are limitări: Studiile inițiale au fost efectuate pe copii într-un mediu artificial, ceea ce pune sub semnul întrebării relevanța și aplicabilitatea rezultatelor obținute.
- Ignoră trăsăturile personale: Teoria se concentrează mai mult pe comportamentul observabil decât pe trăsăturile de personalitate ale liderului, care pot influența semnificativ eficacitatea acestuia.
- Este subiectivă: Dacă criteriile de clasificare nu sunt clare, alocarea unui lider la o categorie sau alta devine interpretabilă și lipsită de obiectivitate.
4. Liderul autocrat (autoritar) – Lewin, K. (1939). Patterns of aggressive behavior in experimentally created social climates.
Liderul autocrat este cel care deține controlul total asupra deciziilor, acțiunilor și informațiilor din cadrul unei echipe sau organizații.
Caracteristicile liderului autocratic pe care să le împrumuți si tu:
- Controlează: Dacă vrei să identifici soluții la probleme și să te asiguri că acestea sunt implementate corect, un anumit nivel de control este necesar. La un lider autocratic, acest aspect este exagerat, manifestându-se printr-un control strict asupra activităților subordonaților, conform unor reguli precise. Totuși, cei care lucrează în domenii cu un grad ridicat de risc pot confirma cât de important este controlul pentru siguranța și succesul echipei.
- Susține formalitatea: Să știi exact care este rolul tău și unde îți poți găsi informațiile necesare poate facilita mult munca, până în punctul în care formalitatea devine extremă și birocratică. În contexte bine structurate, formalitatea poate crește eficiența.
- Este orientat pe rezultat: Se asigură că sarcinile sunt realizate și obiectivele atinse, în special cele ale organizației și mai puțin cele individuale. Poate fi eficient în situații de criză sau când este nevoie de decizii rapide, indicând o direcție clară de acțiune.
De ce liderul autocratic este criticat?
- Diminuează creativitatea: Lipsa implicării în procesul decizional poate duce la diminuarea creativității și a inițiativei în rândul angajaților. Aceștia pot deveni pasivi și demotivați.
- Centralizează puterea: Toate deciziile importante sunt luate de către lider, fără a consulta opinia celorlalți membri ai echipei.
- Scăderea moralului și a satisfacției la locul de muncă: Controlul excesiv și lipsa de autonomie pot duce la scăderea moralului și a satisfacției la locul de muncă. Angajații se simt neapreciați.
- Comunicare insuficientă: Liderul autocratic ia decizii singur, fără a consulta sau a implica membrii echipei, iar comunicarea este unidirecțională, de la lider către subordonați. Lipsa unei comunicări bidirecționale duce la neînțelegeri, erori și la tensiuni.
- Lipsa flexibilității: Acest stil de leadership este mai puțin flexibil și adaptabil la schimbările din mediul de afaceri.
5. Liderul democratic Lewin, K. (1939). Patterns of aggressive behavior in experimentally created social climates
Liderul democratic implica membrii echipei în procesul decizional. Spre deosebire de stilul autocratic, unde liderul deține controlul total, în stilul democratic, liderul încurajează implicarea tuturor membrilor echipei, valorizând ideile și opiniile acestora.
Caracteristicile liderului democratic (participativ) pe care să le împrumuți si tu:
- Implică echipa în luarea deciziilor: Aceasta este o trăsătură principală a unui lider democratic, foarte apreciată și astăzi. Astfel, liderul stimulează creativitatea și inovația echipei.
- Comunică deschis: Ascultă activ opiniile și preocupările celorlalți, creând astfel un climat de încredere și respect reciproc.
- Deleagă: Nu-ți fie teamă să transferi o parte din responsabilitățile tale membrilor echipei. În acest fel, le vei sprijini dezvoltarea și independența în luarea deciziilor.
- Concentrează-te pe dezvoltarea echipei: Cunoaște și pune accentul pe ariile în care fiecare membru al echipei are înclinații și abilități specifice.
De ce liderul democratic este criticat?
- Luarea deciziilor durează mult: Pentru a lua o decizie, este nevoie de timp pentru a asculta opinia tuturor, mai ales în situațiile în care membrii echipei își schimbă frecvent părerile.
- Riscul de conflict: Diferitele opinii și perspective ale membrilor echipei pot duce la conflicte și dezacorduri. De aceea, un lider democratic are nevoie de abilități puternice de facilitare.
- E mai puțin eficient în situații de criză: Într-o situație de criză, nu există suficient timp pentru consultarea tuturor, fiind nevoie de acțiuni rapide și decizii ferme.
- Nu toți membrii echipei pot fi pregătiți: Unii nu au competențele necesare sau nu doresc să participe în luarea deciziilor, ceea ce poate afecta eficiența acestui stil de leadership.
6. Liderul Laissez-Faire (Delegativ) – Lewin, K. (1939). Patterns of aggressive behavior in experimentally created social climates.
Liderul laissez-faire, sau delegativ, se implică puțin în viața echipei, oferindu-le membrilor libertatea de a lua decizii și de a-și îndeplini sarcinile cu minimă supraveghere.
Caracteristicile liderului Laissez-Faire pe care să le împrumuți si tu:
- Delegă: Liderul delegă responsabilitățile sale, transferând chiar și o parte din autoritatea sa către membrii echipei.
- Încurajează independența: Pune accent pe dezvoltarea inițiativei individuale și a capacității de a acționa autonom.
De ce liderul Laissez-Faire este criticat?
- Nu oferă direcție: Fără o direcție clară, oamenii nu au priorități, nu știu dacă ceea ce fac este corect și, adeseori, renunță. Prin urmare, productivitatea și calitatea muncii scad.
- Dificultăți în gestionarea conflictelor: În absența unui lider puternic, conflictele interne pot escalada și pot afecta întreaga echipă, nu doar pe cei implicați direct.
- Comunicare limitată: Comunicarea, atunci când există, poate fi vagă și deseori neconectată cu atingerea obiectivelor echipei.
7. Liderul carismatic – Weber, M. (1947). The Theory of Social and Economic Organization
Liderul carismatic, a fost dezvoltată de Max Weber. Ai impresia ca este acea parte a teoriei comportamentale care lipsește. Max subliniază rolul liderului în a inspira și mobiliza oamenii către acțiuni extraordinare.
Caracteristicile liderului carismatic pe care să le împrumuți si tu:
- Este charismatic: are un aer enigmatică, un farmec personal care îi face să fie admirați și urmați. Această trăsătură le permite să inspire loialitate și devotament în rândul adepților.
- Are o viziune și misiune clară asupra viitorului și o misiune care inspiră și motivează pe ceilalți. Ei reușesc să articuleze această viziune într-un mod convingător, făcând oamenii să creadă în ea.
- Are încredere în sine și în capacitățile proprii. Această încredere este contagioasă și îi inspiră pe ceilalți să-și depășească propriile limite.
- Creează relații emoționale puternice: făcându-i pe admiratorii lor să se simtă conectați la o cauză mai mare decât ei înșiși.
De ce liderul carismatic este criticat?
- Este subiectiva: „carismă” este dificil de măsurat în mod obiectiv. Nu există un instrument standardizat pentru a evalua dacă o persoană este sau nu charismatică.
- Dependent de context: Eficacitatea leadershipului charismatic poate varia în funcție de context. Ceea ce funcționează într-o anumită situație poate să nu funcționeze în alta.
- Riscul cultului personalității: Liderii carismatici pot crea un cult al personalității în jurul lor, ceea ce poate duce la luarea unor decizii iraționale și la neglijarea intereselor organizației.
- Lipsa de sustenabilitate în timp: Efectul leadershipului charismatic poate fi de scurtă durată. Odată ce liderul charismatic dispare sau își pierde credibilitatea, adepții pot pierde motivația.
***
Când leadershipul a renăscut pentru a te inspira pe tine, în care dintre stilurile de leadership discutate aici te regăsești? Dacă ți se pare că niciunul nu ți se potrivește, nu-ți face griji! Mai avem lucruri pe care vreau să ți le dezvălui săptămâna viitoare.