Îți spuneam săptămâna trecută că noțiunea de leadership a început să fie larg folosită în anii 1800. Totuși, rădăcinile conceptului și ale cuvântului se trag din antichitate. Așadar, astăzi vreau să îți arăt Ce poți împrumuta din vremuri vechi pentru liderul din tine.
Știu că, acum, când ne aflăm în era inovației tehnologice și a schimbărilor rapide, aceste idei vechi pot părea depășite, dar, în realitate, multe dintre ele sunt mai relevante ca oricând pentru construirea profilului tău de lider. În acest articol, vom explora ce înțelepciuni din trecut poți adapta pentru a deveni un lider autentic și influent astăzi și cum virtuțile tradiționale pot ghida succesul tău în lumea modernă.
Ca să-ți confirm cele spuse, un studiu realizat de Harvard Business Review a constat că abilitatea de a acționa etic și moral sunt încă esențiale pentru un lider, deși ele apar frecvent menționate în antichitate.
Ce poti imprumuta din vremuri vechi pentru liderul din tine
1. Liderul filosof (liderii-regi) – Platon, „Republica”, sec. IV î.Hr.
Platon, filozof al Antichității, a dezvoltat o viziune complexă și idealistă asupra societății și a guvernării. În lucrările sale, în special în „Republica”, el prezintă o teorie detaliată despre rolul filozofului în societate și necesitatea ca liderii să fie oameni înțelepți și virtuoși.
Caracteristicile liderului filosof pe care să le împrumuți si tu:
- Înțelepciune si cunoaștere – liderul, prin studiul filosofiei, dobândește o înțelegere profundă a binelui, a dreptății și a naturii umane. Așa ca te încurajez sa studiezi un pic de filosofie.
- Corectitudine – liderii trebuie să urmeze o educație specială, care să le dezvolte caracterul moral;
- Cumpătare – liderul nu este motivat de putere sau bogăție, ci de dorința de a aduce o stare de bine societății. Pune echipa înaintea ta!
- Curaj – liderul nu este ceva care se manifesta o data, ci consecvent constați acest comportament la el. Atunci când toți se tem, e rândul tău să arăți că se poate!
De ce ideile lui Platon nu sunt complet acceptate?
- Este idealistă este greu de realizat în practică.
- Este elitistă: sugerează că doar o mică parte a populației este capabilă să conducă.
- Este subiectivă: Filozoful este si el om, prin urmare este puțin probabil sa nu ajungă la un moment dat să abuzeze de autoritate.
2. Liderul cu virtute – Confucius, „Analectele”, sec. V î.Hr.
Abordarea lui Confucius, filosof chinez si primul care a susținut educația tuturor, se concentrează pe cultivarea virtuții personale a liderului, pe relațiile interpersonale și pe importanța exemplului personal în modelarea comportamentului celorlalți.
Caracteristicile liderului cu virtute pe care să le împrumuți si tu:
- Virtutea implica bunătatea, dreptatea, curtoazie, înțelepciune și sinceritate
- Relațiile interpersonale sunt bazate pe respect reciproc, loialitate și încredere.
- Exemplul personal – ești conștient că acțiunile tale au un impact puternic asupra celorlalți?
- Educația continuă – studiază în mod constant ca să-ți extinzi cunoștințele și abilitățile. Doar așa poți fi recunoscut ca lider!
De ce ideile lui Confucius nu sunt complet acceptate?
- Rigiditate socială: Din păcate pune accentul pe ierarhie și respectul față de autoritate, ba mai mult are o viziune patriarhală asupra societății, în care femeile au un rol subordonat.
- Rezistență la schimbare: favorizează tradiția în detrimentul adaptării la noile realități.
- Neglijarea individului: interesele individuale se subordonează intereselor colectivului, ceea ce poate limita dezvoltarea personală și creativitatea.
Așa cum poate îți aduci aminte din istorie au trecut mulți ani de degradare pana noi studii ale leadershipului au început sa reapară.
3. Liderul califat – Al-Mawardi „Al-Ahkam al-Sultaniyyah” sec. XI
Liderul califat provine din leadershipul islamic, cu rădăcini în Coran și în tradițiile profetului Mahomed. El de fapt include două concepte califatul și shura.
- Califatul – este o formă de guvernare islamică în care un liderul religios este și politic.
- Shura – se referă la consultare și deliberare în luarea deciziilor.
Caracteristicile liderului califat pe care să le împrumuți si tu:
- Are responsabilitatea de a proteja, de a administra comunitatea și de a asigura justiția.
- El trebuie să consulte cu comunitatea în luarea deciziilor importante. Prin urmare te rog pleacă urechea si la ideile celorlalți.
- El asigura echilibru: Un califat funcțional necesită un echilibru între autoritate califului și participarea comunității prin intermediul shurei. Vei vedea in articolelor următoare ce vreau sa spun mai exact.
De ce ideile islamice nu sunt complet acceptate?
- Au tendința spre centralizare și autoritarism.
- Nu este clar modul în care ar trebui interpretat și aplicat principiul shurei în contextul politic modern.
- Criteriile pentru alegerea unui calif și modul de succesiune au fost subiecte frecvente de dispută de-a lungul istoriei.
4. Liderul cu responsabilitate morala – Augustin de Hipona (sec. IV-V) și Toma d’Aquino (sec. XIII).
Provine din leadershipul creștin din învățăturile lui Iisus Hristos și ale apostolilor, dar a fost dezvoltat și rafinat de către teologi și filosofi creștini printre care Sfântul Augustin și Toma d’Aquino.
Caracteristicile liderului creștin pe care să le împrumuți si tu:Este servitor – nu ai interese proprii, ci te concentrezi pe bunăstarea celorlalți. Iartă greșelile celor de lângă tine. /// Exemplu personal – ești un model pentru cei pe care îi conduci./// Rațiunea în slujba credinței – folosește atât rațiunea, cât și revelația divină pentru a lua decizii înțelepte și etice. /// Concentrat pe scopul final – orientează acțiunile tale spre scopul final al vieții.
- Este servitor – nu ai interese proprii, ci te concentrezi pe bunăstarea celorlalți. Iartă greșelile celor de lângă tine.
- Exemplu personal – ești un model pentru cei pe care îi conduci.
- Rațiunea în slujba credinței – folosește atât rațiunea, cât și revelația divină pentru a lua decizii înțelepte și etice.
- Concentrat pe scopul final – orientează acțiunile tale spre scopul final al vieții.
De ce ideile creștine nu sunt complet acceptate?
- Discriminare: În unele cazuri, aplicarea rigidă a principiilor poate duce la discriminarea față de anumite grupuri sociale.
- Lipsa de adaptabilitate si de responsabilitate sociala: limitează capacitatea liderilor de a se adapta la noi contexte și provocări.
- Pune accentul pe individ, mai exactpe dezvoltarea individuală și pe relația personală cu Dumnezeu, neglijând aspectele sociale ale conceptului de lider.
- Interferență în politică: impune valorile creștine în sfera politică, ceea ce poate duce la conflict.
5. Liderul deține puterea – Niccolò Machiavelli,” Il Principe”, 1513
Niccolò Machiavelli, a fost diplomat, funcționar public, politician si scriitor italian. In cea mai cunoscuta lucrare a sa „Principele”, oferă o perspectivă realistă și pragmatică asupra puterii și a conducerii. Pe scurt e susține că „Liderul deține puterea și scopul scuza mijloacele”. Recunoști asta și la mulți lideri de astăzi.
Caracteristicile liderului machiavelic pe care să le împrumuți si tu:
- Forța: capacitatea de a apăra este esențială pentru a asigura supraviețuirea. Un lider poate recurge la orice mijloc pentru a asigura supraviețuirea și prosperitatea.
- Legitimitate: nici un lider nu e lider până nu e recunoscut de ceilalți ca fiind unul. Asta nu înseamnă că cineva trebuie să-ti dea un document semnat de toți prin care confirma se recunoașterea ta. Este o recunoaștere tacită, manifestată prin comportament.
- Inteligență: liderul înțeleage natura umană și este capabil să se adapteze la circumstanțele aflate în continuă schimbare. Un lider trebuie să fie realist și să se adapteze la realitate.
- Noroc: un bun lider trebuie să fie pregătit să profite de oportunități.
- Moralitate: promovează o etică dublă, în care un lider poate fi atât virtuos, cât și vicios, în funcție de circumstanțe.
- Absolutism: puterea este concentrată în mâinile unei singure persoane.
- Pesimism: consideră că omul este pesimist, egoist și ambițios extremist.
6. Liderul este suveran – Thomas Hobbes, „Leviathan” 1651
Thomas Hobbes, filosof englez, în „Leviatan” prezintă o viziune puternic centralizată asupra puterii. El este fondatorul filosofiei statalelor moderne considerând că „oamenii încheie un contract social prin care transferă drepturile individuale către stat. Legitimitatea statului constă și în datoria sa de a garanta securitatea.”
Caracteristicile liderului suveran pe care să le împrumuți si tu:
- Este delegat: din păcate oamenii adesea ajung la conflict, acesta este motivul pentru care apelează la cei capabili să le apere libertățile lor, să asigure pacea și ordinea.
- Are putere: liderul este cel care stabilește reguli si consecințele atunci când acestea sunt încălcate.
- Dezvolta societatea : asigurând protecție liderul aduc in fapt un mediul prielnic in care omul se poate dezvolta. Absența fricii de violență și incertitudine permite oamenilor să se concentreze pe activități productive. Ca lider oferă siguranță!
De ce idea liderului suveran nu este complet acceptata?
- Absolutism: Puterea este concentrată în mâinile unui singur conducător.
- Autoritate: ordinea se menține cu forța.
- Limitarea libertăților individuale: În vederea asigurării ordinii, oamenii își cedează o parte din libertățile lor liderului.
7. Leadershipul contractualist – John Locke, Two Treatises of Government, 1690
Caracteristicile liderului contractualist pe care să le împrumuți si tu:
- Libertate: oamenii trăiesc liberi și egali, fără un control centralizat. Liderul le acceptă si protejează drepturile naturale: dreptul la viață, libertate și la proprietate. Liderul există pentru a servi cetățenilor, nu invers.
- Dreptul la revolta: Dacă lideul nu își îndeplinește obligațiile și începe să încalce drepturile naturale atunci un nou lider se va naște ajutând oamenii să se revolte .
- Este subordonat regulilor: Liderul este subordonat legii, la a cărei creare a contribuit si el. Legea este expresia voinței generale și servește drept un cadru pentru acțiunile liderului.
De ce idea liderului contractualist nu este complet acceptata?
- Realism: Unii critici consideră că este prea idealistă și nu ține cont de realitățile sociale.
- Dreptul la proprietate: nu este clar definit ceea ce poate justifica apariție unor abuzuri si a inegalități sociale.
- Revoluția: nu este clar ce poate declanșa nevoia de schimbare si apariția revoluției.
***
După cum observi fiecare încercare de a defini liderul are bune si rele acesta este motivul pentru care te rog să iei cu tine doar acele fragmente care indică trăsăturile liderului de astăzi ele reprezentând ce poți împrumuta din vremuri vechi pentru liderul din tine.
Acesta este doar începutul adevărată înțelegere a leadershipul abia acum începe. Rămâi ca să afli cum!