Îți Poate Metaversul Crește (sau Distruge) Inteligența Emoțională?

Îți aduci aminte de serialul SF Star Trek? Câteva episoade ne integrează în lumea viitorului relaxării. O lume virtuală, cu scenarii în care te poți relaxa sau poți prelua orice rol îți dorești: detectiv, spion sau alpinist. Așa îmi imaginez și eu metaversul — și tare dezamăgită am fost când am intrat pentru prima dată în contact cu acest univers virtual. Chiar dacă suntem departe de experiența din Star Trek, mă întreb: Iți poate metaversul crește (sau distruge) inteligența emoțională?


Ce este metaversul?

Termenul „metavers” își are originea în cartea lui Neal Stephenson din 1992, Snow Crash. El îl descria ca pe un mediu de realitate virtuală (VR), folosind internetul, realitatea augmentată (AR), tehnologii blockchain, aplicații de inteligență artificială (IA), instrumente de interacțiune om-computer și alte aplicații în medii de simulare, care permit crearea de replici digitale ale spațiilor reale. Această confluență real-virtuală este denumită „Internetul Locului” (Internet of Place).

De atunci, conceptul a evoluat, câștigând avânt odată cu progresele tehnologice. Probabil ai auzit de viziunea lui Mark Zuckerberg, care a prezentat metaversul ca un ecosistem imersiv, integrat, în care utilizatorii navighează fără întrerupere între lumile reale și cele virtuale, pentru interacțiune, muncă și socializare prin experiențe partajate simulate.

Caracteristicile cheie ale metaversului evidențiate includ:

  • Experiențe imersive.
  • Persistență.
  • Spațiu virtual partajat.
  • Interacțiune prin avatare.
  • Legătura dintre lumea fizică și cea digitală.
  • Potențialul pentru interacțiuni în lumea reală într-un context digital/virtual.

Unde poate fi util metaversul?

  • Divertisment: Probabil primul domeniu la care te-ai gândit când ai auzit cuvântul „metavers”. Este și cel mai atractiv și răspândit.
  • Interacțiune socială (numită și Realitate Virtuală Socială – RV Socială): Permite utilizatorilor să creeze avatare, să exploreze lumi virtuale, să comunice și să colaboreze.
  • Educație: Creează spații realiste de învățare, oferind experiențe imersive, personalizate și semnificative din punct de vedere emoțional. Imaginează-ți cât de ușor ar fi să înveți fizică sau chimie dacă le-ai putea experimenta virtual, fără riscul de a te răni.
  • Îngrijire medicală: Avatarele profesioniștilor din domeniul sănătății îți pot oferi consultații și îngrijire personalizată într-o clinică virtuală.
  • Comunicare la distanță: Internetul deja îți oferă posibilitatea să comunici cu oricine, de oriunde. Metaversul duce această interacțiune la un alt nivel, mult mai realist.
  • Afaceri și muncă: În primul rând, este o oportunitate de dezvoltare pentru industrii precum telecomunicațiile, IT-ul, industria auto și sănătatea. În al doilea rând, oferă un nou mod de lucru colaborativ.
`

Ce este Calculul Afectiv

Calculul afectiv este domeniul care se ocupă cu studiul, proiectarea și dezvoltarea sistemelor software și hardware capabile să recunoască, interpreteze, proceseze și simuleze emoțiile. Termenul a fost popularizat de Rosalind Picard în 1997, care l-a descris ca o combinație între Inteligența Emoțională și Tehnologia Computațională.   Scopul este sa permita sistemelor să înțeleagă și să răspundă la stările emoționale ale utilizatorilor, creând astfel medii virtuale mai personalizate, autentice și semnificative.

Daca luam in calcul utilizara metaversului in medicina atunci un terapeut IA ar putea oferi răspunsuri empatice. Dezvoltarea „metaversurilor emoțional inteligente” (EIM) ar putea duce la medii care se adaptează dinamic la stările emoționale ale utilizatorilor, personalizând experiențele nu doar pe baza comportamentului, ci și a feedback-ului afectiv.

Daca ne gândim la persoanele cu o capacitate redusă de a intelege emoțiile (de exemplu, cele cu autism, demență frontotemporală, schizofrenie) prin instrumente precum EMPACT-VR, îmbunătățindu-le potențial interacțiunile sociale și abilitățile de recunoaștere a emoțiilor în timp.

Daca ne asociem cu vânzările din Metavers atunci ar putea utiliza datele emoționale ale utilizatorilor pentru a oferi răspunsuri mai relevante și empatice

In caz de conflict, recunoașterea emoțiilor iti poate spori siguranța, de exemplu, prin calmarea sau prin intervenția timpurie în cazuri de abuz.


Cadrele emoțiilor

Pentru a înțelege, clasifica și măsura experiențele emoționale putem utiliza două modele:

Modelul Dimensional sugerează că emoțiile pot fi descrise și diferențiate în funcție de poziția lor pe una sau mai multe dintre următoarele dimensiuni. O emoție putând fi plasată undeva pe pe scala celor 2 extremități ale fiecărei dimensiuni, având astfel avantajul diversității emoționale:

  • Valența (Plăcere – Neplăcere) indică cât de pozitivă sau negativă este emoția resimțită. La un capăt al spectrului se află emoții plăcute, cum ar fi bucuria, entuziasmul și fericirea, iar la celălalt capăt se află emoții neplăcute, cum ar fi tristețea, furia și frica.
  • Excitația (Activare – Deactivare) se referă la intensitatea sau nivelul de activare fiziologică și mentală asociat cu emoția. Emoții cu excitație ridicată includ entuziasmul, anxietatea și furia, în timp ce emoții cu excitație scăzută includ calmul, relaxarea și tristețea.
  • Controlul (Dominanță – Supunere) reflectă sentimentul de a fi în controlul emoției sau al situației, sau de a fi controlat de aceasta. Emoții precum încrederea și mânia pot fi asociate cu un sentiment de control, în timp ce emoții precum frica sau tristețea pot fi asociate cu un sentiment de lipsă de control.

Modelul Categoric propune un număr limitat de emoții de bază, distincte și universale, fiecare având propriile sale caracteristici unice, declanșatoare și expresii: Fericire, Tristețe, Frică, Furie, Dezgust, Surpriză. Unii teoreticieni includ emoții suplimentare, cum ar fi disprețul sau rușinea. Ideea centrală este că aceste emoții de bază sunt fundamentale și că alte emoții mai complexe rezultă din combinarea sau modularea acestora. Deși pare o varianta mai simpla, interpretarea emoțiilor poate varia semnificativ între culturi.


Îți Poate Metaversul Crește (sau Distruge) Inteligența Emoțională?

Pe de o parte, noile tehnologii imersive și interconectate deschid perspective promițătoare pentru cultivarea și îmbunătățirea abilităților emoționale. Pe de altă parte, există riscuri semnificative ca aceste medii virtuale, dacă nu sunt proiectate și utilizate cu discernământ, să ducă la erodarea unor aspecte esențiale ale IE.


Cum Îți Poate Metaversul Crește Inteligența Emoțională?

Metaversul, în special prin integrarea Realității Virtuale (RV) și a Inteligenței Artificiale (IA), are capacitatea de a simula scenarii emoționale complexe într-un mod sigur, controlat și personalizat.


Dezvolta Inteligența Emoționala

Simulările RV asistate de IA oferă medii imersive pentru practicarea și îmbunătățirea empatiei, comunicării, conștientizării de sine și reglării emoționale. Studiile indică faptul că RV poate îmbunătăți capacitatea oamenilor de a simți emoții cu 45% mai mult decât metodele tradiționale de training , iar utilizatorii sunt cu 30% mai predispuși să acționeze altruist după exerciții RV menite să stimuleze empatia. De asemeni s-a raportat o creștere de 60% în gestionarea situațiilor stresante după trainingul RV.

IA ajuta Metaversul pentru a-ti oferi feedback personalizat, analizând modelele de comunicare, tonul vocii și limbajul corpului. Ratele de personalizare pot ajunge până la 95%. Aplicațiile includ terapia (îmbunătățire de 38% a rezultatelor tratamentului, reducere de 50% a anxietății și depresiei ) și trainingul corporativ (cu 50% mai antrenant, creștere de 70% în rezolvarea conflictelor).

Acest „spațiu sigur” al RV pentru explorarea emoțională ar putea fi deosebit de benefic pentru persoanele cu anxietate socială sau pentru cele care consideră dificilă exprimarea emoțională în lumea reală, permițându-le să construiască abilități IE fundamentale înainte de a le aplica în interacțiuni reale mai complexe.

Un Model de Recunoaștere a Emoțiilor în Metavers (MERM) integrează rezultatele analizei faciale și vocale, combinând în mod specific valorile emoțiilor care sunt similare sau consistente în ambele modele pentru a deduce starea emoțională generală.


Depășești bariere emoționale

Metaversul facilitează noi contexte pentru schimbul de informații și comunicare, incluzând o gamă largă de aspecte non-verbale. Avatarele pot transmite emoții mai eficient decât social media tradițională. Metaversul ar putea deveni un „teren de practică” pentru abilitățile sociale și de comunicare , în special pentru cei cu anxietate socială.

Cu toate acestea, transferabilitatea acestor abilități în interacțiunile din lumea reală necesită o examinare critică. Apariția aspecte non-verbale unice, necunoscute in întâlnirile sociale față în față” sugerează că Metaversul ar putea nu doar să replice, ci să extindă repertoriul nostru comunicativ. Acest lucru ar putea duce la noi forme de exprimare și înțelegere emoțională, dar și la neînțelegeri dacă aceste aspecte sunt specifice platformei.

IA poate răspunde, de exemplu, prin oferirea de încurajări, schimbarea dinamicii activității sau ajustarea ritmului sau a nivelului de provocare. Astfel de medii oferă oportunități de a reimagina predarea cu un accent emoțional, folosind o pedagogie sensibilă susținută de IA care ia în considerare atât aspectele afective, cât și pe cele cognitive.


Cum Îți Poate Metaversul Distruge Inteligența Emoțională?

În ciuda aspectelor pozitive imersiunea în Metavers prezintă și riscuri considerabile pentru dezvoltarea și menținerea inteligenței emoționale.

Datorita formei incipiente a metaversului, interacțiunile virtuale adesea elimină indiciile non-verbale esențiale (expresii faciale, ton, limbajul corpului), înlocuindu-le cu avatare și mesaje text, ceea ce poate afecta capacitatea de a citi emotiile. Aceasta poate împiedica dezvoltarea unor abilități esențiale precum empatia și inteligența emoțională.

Interacțiunile ar putea prioritiza răsplătirea utilizatorul în detrimentul conexiunilor profunde, ducând la o viziune tranzacțională asupra relațiilor și la detașare emoțională. Adică oferi puțin si primești mult, devenind astfel superficial in lumea reala.

Această situație creează un paradox: expunerea prelungită și nestructurată la metavers, în special cele care nu dispun  aspecte non-verbale avansate si ar putea submina dezvoltarea componentelor IE, cum ar fi conștientizarea socială și empatia. Dacă mediul virtual nu oferă feedback realist sau dacă utilizatorii pot ignora cu ușurință rezultatele emoționale negative, bucla de învățare pentru dezvoltarea unui comportament social responsabil este întreruptă.


Efectul Hikikomori

Daca ai pornit la drum citind acest articol cu gândul ca Metaversul este ceva „rău” sau „suspect”, nu ești departe de adevăr. Există o contradicție în cercetare: unele studii sugerează că Metaversul poate atenua izolarea socială, în timp ce altele avertizează că o cauzează.

Timpul excesiv petrecut în RV poate duce la mai puține interacțiuni sociale adecvate în lumea reală, crescând izolarea și având un impact negativ asupra sănătății mintale (depresie, anxietate, declin cognitiv). Aceasta retragere sociala este cunoscută sub numele de „efectul Hikikomori. Metaversul ar putea slăbi abilitățile sociale din lumea reală dacă interacțiunile bazate pe avatare înlocuiesc cele față în față.

Cum probabil îți dai seama cauza ni este tehnologia în sine, ci modul în care este integrată în viață. Dacă legăturile sociale informale și comunicarea nuanțată sunt reduse, capacitatea de a construi încredere și de a colabora eficient pot avea de suferit.


Efectul „Uncanny Valley” „Valea stranie”

Înainte de a citi mai departe, răspunde-ti la întrebarea: Daca ar fi sa discuții cu un om, care m-ai apoi s-ar dovedi ca e un robot, cum te-ai simți?

Interpretarea corectă a aspectelor nonverbale este data de fidelitatea avatarului. Nepotrivirea între realismul vizual și comportamental este cunoscut sub efectul „Uncanny Valley”. Uncanny Valley este un efect psihologic care descrie senzația de disconfort sau repulsie pe care o resimt oamenii față de entități (cum ar fi roboți, animații 3D sau păpuși) care arată și acționează aproape ca ființele umane, dar nu perfect. Pe măsură ce asemănarea cu omul crește, răspunsul emoțional al observatorului devine mai pozitiv și empatic, până atinge un punct în care imperfecțiunile minore în aspect sau mișcare provoacă o scădere bruscă a afinității, generând un sentiment de „straniu” sau „înfricoșător”.

Este estimat faptul ca daca o generație ar crește interacționând preponderent prin avatare cu expresii emoționale simplificate, creierul lor s-ar putea să nu dezvolte aceeași sensibilitate la micro-expresiile complexe și limbajul corpului uman real. In plus tehnologia ar utiliza expresii emoționale universală prin avatare, care ar putea aplatiza involuntar nuanțele culturale sau duce la interpretări greșite dacă designurile și animațiile avatarurilor nu sunt sensibile cultural sau adaptabile.


Efectul Proteus

Sa facem un exercițiu de imaginație, asta in situația in care nu ti-ai creat măcar o data un avatar. Daca ar fi sa il concepi chiar acum cum ar arata: ce structura corporala, ce înălțime, ce culoare, ce haine etc. La final întreabă-te este acest avatar o forma îmbunătățită a ta? Scrie-mi in comentarii.

Daca ai răspuns cu da, atunci acest aspect te poate ajuta uneori, alteori mai degrabă nu. Aceste este efectul Proteus care descrie modul în care comportamentul și atitudinile unui utilizator se conformează caracteristicilor =avatarului său (de exemplu, avatarele mai înalte ducând la un comportament mai încrezător). Efectul Proteus  ar putea fi utilizat în trainingul IE, de exemplu, atribuirea unui avatar cu caracteristici „calme” sau „asertive” pentru a ajuta utilizatorii să încorporeze și să practice acele stări emoționale

Deși acest lucru poate fi folosit pentru îmbunătățirea pozitivă a percepției de sine, schimbările frecvente ale identității avatarului sau o discrepanță mare între sinele real și cel virtual pot duce la confuzie identitară, în special la adolescenți. Utilizatorii pot evada de la un sine negativ din viața reală folosind avatare idealizate, dar acest lucru poate agrava dismorfia corporală. Un avatar idealizat ar putea spori încrederea, dar ar putea duce la dezamăgire dacă identitatea din lumea reală este dezvăluită.


„Prezență socială figitală”

Fata de avatarul tău poți dezvolta conexiuni emoționale profunde devenind extensia ta. Astfel „trăiești” in doua lumi simultan în lumea fizică, cât și în cea digitală, cele două aspecte fiind din ce în ce mai interconectate. Aceasta se numește „Prezența socială figitală”. Ea include profilurile online, activitatea pe rețelele sociale, interacțiunile în medii virtuale, dar și modul în care acționăm și ne prezentăm în viața de zi cu zi, influențat adesea de experiențele și relațiile cultivate online.

„Conexiunea emoțională” cu avatarul ca un „Sine Extins” implică faptul că experiențele emoționale ale avatarului (de exemplu, jigniri percepute, realizări) pot avea consecințe emoționale reale asupra ta. Vei avea astfel de gestionat propriile emoții si pe cele ale avatarului. Abilitățile de autogestionare sunt testate nu doar de stimuli direcți, ci și de stimuli digitali, reprezentând o nouă provocare pentru reglarea emoțională.

Mai mult, „prezența socială figitală” sugerează că interpretarea stării emoționale și a intențiilor unui avatar de către alții este un amestec complex de judecare a acțiunilor tale in mediul real și a aspectului/caracterului proiectat al avatarului.

Luând partea inversa când interacționezi cu un avatar, ajungi sa te întrebi ce este determinat de utilizator versus ce este un artefact al designului avatarului. O ambiguitate care iți poate afecta implicarea sociala si empatica.


Oboseala virtuala „Zoom fatigue”

Cum te simți după ce petreci doua ore in social media? Daca faci parte dintre utilizatorii unui metavers, cum te simți după 2 ore de utilizate? Dar după o ședință virtuala de 2 ore?

Daca ai dificultăți de concentrare, ești agitat sau nervos sau ai dureri de cap, usturime a ochilor atunci ai simptome de oboseala virtuala.

Ce poți face:

  • Ia pauze scurte și frecvente. Privește în depărtare pentru a-ți relaxa ochii. Aplică regula 20-20-20: la fiecare 20 de minute, privește ceva aflat la 20 de metri distanță timp de 20 de secunde.
  • Dezactivează camera video periodic. Nu este necesar să fii vizibil tot timpul. Dacă nu vorbești, poți opri camera pentru a reduce presiunea de a menține contactul vizual constant.
  • Ascunde imaginea de sine. A te vedea constant pe ecran poate fi obositor.
  • În loc să verifici emailurile în pauze, misca-te
  • Redu la minimum multitasking-ul
  • Ajustează luminozitatea ecranului, mărește fontul
  • Utilizează modul „speaker view” Concentrează-te pe persoana care vorbește activ, în loc să privești toate participanții simultan.
  • Pe cat posibil limitează numărul și durata întâlnirilor virtuale
  • Asigură-ți un spațiu de lucru ergonomic
  • Hidratează-te și mănâncă sănătos
  • Asigură-te că dormi suficient pentru a permite corpului și minții să se recupereze.
  • Dedică timp activităților offline care te relaxează și te încarcă cu energie.Practică tehnici de relaxare: Meditația, respirația profundă sau yoga pot ajuta la reducerea stresului acumulat.

Protecția datelor „cutia neagra”

Deși analiza nonverbal realizata de AI in metavers are scopul de a îmbunătăți experiența in acea lume, aceste date sunt extrem de sensibile si ar putea fi utilizate dincolo de înțelegerea si acordul tău. De exemplu, publicitate țintită, profilare emoțională, afectându-ti autonomia și putând crea un efect de descurajare asupra expresiei emoționale autentice.

Acest lucru se leagă direct de autogestionare (sentimentul de siguranță pentru a se exprima) și de conștientizarea de sine (înțelegerea modului în care cineva este perceput/analizat). Dacă ai ști că fiecare fluctuație emoțională este înregistrată și analizată, ce ai face? Probabil ti-ai modifica expresia, afectând autenticitatea.

Plus luând in calcul ca aceste sisteme sunt imperfecte, ele ar putea duce la interpretări greșite frecvente ale emoțiilor, putând deteriora încrederea ta in metavers. Dar acestea sunt efecte minore pe langa hărțuire, agresiune, expunerea la conținut dăunător Tehnologia ar putea fi utilizată pentru manipulare (de exemplu, vânzări persuasive sau dezinformare).

Ai auzit probabil de “cutia neagra” a unui avion? Similar cu o cutie neagră dintr-un avion care înregistrează date fără a dezvălui imediat cauzele unui eveniment,  la fel funcționarea complexă a rețelelor neuronale și a altor modele de IE din metavers poate fi dificil de înțeles și de interpretat. Dacă un avatar virtual are un comportament neadecvat sau discriminatoriu pe baza deciziilor luate de un algoritm „cutie neagră”, devine dificil de identificat cauza exactă și de a trage la răspundere entitatea responsabilă. În plus, încrederea ta în metavers ar putea scădea dacă nu înțelegi cum funcționează sistemele cu care interacționează și cum sunt luate deciziile care le afectează experiența virtuală.

Per total metaversul are acces la date „Unice” (răspunsuri emoționale și fiziologice). Ceea ce înseamnă că reglementările existente privind confidențialitatea datelor (de exemplu, GDPR) sunt insuficiente. Si apoi acum accepți nestingherit „all cookies” pe orice site navighezi, însă cu adevărat îți dai consimțământul?!


Este metaversul de viitor?

Experții sunt împărțiți în ceea ce privește amploarea adoptării: 54% consideră că Metaversul VA FI un aspect complet imersiv al vieții de zi cu zi pentru peste 500 de milioane de oameni până în 2040, în timp ce 46% consideră că NU VA FI. Mulți prevăd că instrumentele de Realitate Augmentată (RA) și Realitate Mixtă (RM) vor fi mai centrale decât RV complet imersivă.

Chiar daca metaversul nu ar ajunge la un procent atât de mare de utilizare, prevăd că IE va fi o abilitate „soft” foarte solicitată, chiar și pe măsură ce tehnologia evoluează. Metaversul ar putea simultan să sporească cererea de inteligență emoțională umană (deoarece IA preia sarcinile de rutină) și, în același timp, să erodeze dezvoltarea naturală a acestor abilități prin interacțiune redusă față în față și indicii sociale alterate (conform sociologilor/psihologilor ).  Acest lucru ar putea crea un „decalaj IE” intre oameni, unde am putea deveni mai dependenți de o formare dedicata in IE pentru a compensa deficientele create Metavers.

M-am speriat când am aflat de „capitalismul de supraveghere” și „abuzul de către regimuri autoritare” în Metavers. Viitorul inteligenței emoționale colective ar putea fi modelat de cine controlează datele emoționale și experiențele emoționale pe aceste platforme. Dacă controlul este centralizat ar putea duce la manipulare emoțională pe scară largă, la suprimarea expresiei emoționale și la un declin al relaționării intre oameni.

Pe scurt am fugi de oricine ne iese in cale si oricât de buna i-ar fi inima omului din fata, am fi incapabili sa o recunoaștem.

***

În fața acestei complexități oare am răspuns la întrebarea Îți Poate Metaversul Crește (sau Distruge) Inteligența Emoțională?! Sper ca ti-a rămas in minte măcar idea ca inteligenta emoțională este esențială in viitor, mai ales daca vrei sa devii un lider digital performant.


Administrator

Leave a comment