cariera

Sunt pregătit pentru digitalizare, cum aleg tehnologia potrivită?

Digitalizarea este un subiect pe care l-am dezbătut intens în ultima vreme. În loc să continuăm discuția despre leadership, am decis să abordăm o întrebare esențială care te preocupă: „Sunt pregătit pentru digitalizare, cum aleg tehnologia potrivită?”

Digitalizarea nu este un scop în sine, ci un mijloc de a atinge performanța. Așa cum știi, ajungi mai rapid la destinație dacă alegi mijlocul de transport adecvat. Prețul nu este singurul criteriu de succes. Așa cum nu ai alege un avion nepotrivit pentru dimensiunea mărfii doar pentru că este rapid, nici în digitalizare nu trebuie să te bazezi doar pe costuri. Este esențial să alegi tehnologia care se potrivește nevoilor tale specifice.

Un alt aspect care complică alegerea este faptul că rezultatele digitalizării nu sunt imediate. Este ca și cum ai călători cu trenul: la început, ai senzația că staționezi. Ai nevoie de răbdare și de instrumente de măsurare pentru a evalua corect efectele.


Sunt pregătit pentru digitalizare, cum aleg tehnologia potrivită?

4 factori care influențează alegerea tehnologiei:

Inainte de orice cautare te rog sa-ti pui urmatoarele intrebari:

  • Cum intenționezi să utilizezi tehnologia? Vrei să fii un pionier, definind noi standarde în industrie, sau preferi să urmezi exemplele de succes ale altora?  Leadership-ul tehnologic implică riscuri (nu poti aprecia corect consecințele) si eforturi mari (ai nevoie de expertiză tehnică specializată, diversitate de competențe si resurse financiare), însă si recompensa poate fi pe măsură.
  • Cum vei valorifica tehnologia? Cum vei genera venituri prin integrarea tehnologiilor digitale?
  • Ești capabil să adaptezi structura organizațională și procesele la noile tehnologii? Noile tehnologii presupun o nouă modalitate de diviziune a muncii, noi responsabilități sau o altă ordine în desfășurarea activităților, adică noi procese de lucru. Dacă se integrează perfect, tranziția va fi ușoară. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, cel puțin unul dintre cele trei aspecte menționate este influențat de digitalizare.
  • Ai capacitatea financiară de a susține implementarea și mentenanța noii tehnologii? Nu te opri la jumătatea drumului, transformarea digitală necesită resurse continue.E ca atunci când completezi un formular online dar trebuie să-l printezi si să-l predai fizic pe hartie. Da ai făcut un pas, insă este poate doar 1% din ceea ce presupune transformarea digitală.

Strategii funcție de analiza mediului extern si extern

Inevitabil ești influențat de factori externi și interni. Însă nu ești victima lor, nu ești legat de mâini astfel încât sa nu poți face nimic. Prin Strategic Choice Theory (SCT) poți influenta rezultatele organizației prin alegeri strategice. Aplicarea SCT îți permite să iei decizii informate prin analiza mediului extern. Efectuează o analiză PESTEL (politic, economic, social, tehnologic, legal și de mediu) și o analiză internă (resurse, competențe, cultură organizațională) pentru a identifica factorii critici.

Prin  Dynamic Capability View (DCV) te adaptezi și performezi într-un context imprevizibil prin managementul resurselor tale interne și externe, însă nu te baza doar pe ele. Realizează si o analiza bazate pe:

  • Simți (sensing): întărește-ti capacitatea de a identifica și de a înțelege schimbările și oportunitățile din mediul extern.
  • Potrivești (seizing): mobilizează resurse și ia măsuri pentru a profita de oportunitățile identificate.
  • Transformi (transforming): reconfigurează și împrospătează resursele și capabilitățile interne pentru a te adapta la noile condiții.

Ai mereu in minte clientul

  • Accesibil – clientul își dorește viteza si ceva mereu la îndemâna. Tehnologia digitală trebuie să asigure un acces rapid și neîntrerupt la servicii și informații, eliminând barierele de timp și spațiu. Acest lucru înseamnă că clienții pot interacționa cu noi oricând și de oriunde, beneficiind de o experiență fluidă.
  • Atractiv – o sursă de conținut valoros. Platformele digitale trebuie să ofere un conținut de calitate, relevant și valoros pentru clienți. Atragerea acestora o poți realiza prin intermediul unei interfețe intuitive, design plăcut și informații care răspund nevoilor și intereselor lor.
  • Personalizat – adaptabil la nevoile clientului. Tehnologia trebuie să ti permită să personalizezi experiența clienților. Sa fie adaptabila la preferințele și cerințele lor. Cum ar fi: recomandări personalizate, notificări relevante și opțiuni de configurare care permit clienților să-și adapteze experiența digitală.
  • Conectat – Tehnologia trebuie să faciliteze comunicarea directă și interacțiunea cu clienții prin canale de comunicare rapide. Astfel vei construind relații bazate pe încredere.
  • Colaborativ – Tehnologia digitală trebuie să permită implicarea activă a clienților în procesul de decizie și co-creare. Acest lucru înseamnă că poți utiliza platformele digitale pentru a colecta feedback și a implica clienții în dezvoltarea de noi produse și servicii.

Criterii de analiza bazate pe tehnologia existenta

Si aici ai 4 variante

  • Căutare: cauți noi tehnologii digitale cu funcții similare cu cea existentă sau atunci când nu ai nimic implementat. Aceasta metoda este potrivită atunci când: ai o diversitate mare de opțiuni din care sa alegi, tehnologia este bine cunoscuta si recunoscută pentru rezultate obținute.
    • Dacă faci parte dintr-o organizație digitalizată atunci stresul deciziei „ce tehnologie implementez” este un pic mai mic. Realizezi o căutare in profunzime, punând accent pe asemănările cu tehnologia deja existentă; să fie cat mai aproape de aceasta.
      • Alteori dorești sa ieși din starea de confort. Începi o căutare ampla implică identificarea de noi tehnologii în afara celor existente in organizației atunci când dorește ceva diferit față de tehnologia existent
    • utilizezi tehnologiei digitale pentru a consolida și extinde funcțiile tehnologiei vechi. Ai deja o tehnologie implementată care este încă de actualitate, încă utile. Ai nevoie doar de mici ajustări funcție de noile condiția din mediu sau cerințele clientului.
  • Altoire: conectezi tehnologiile digitale vechi cu unele noi prin pentru a adăuga noi funcții. Este potrivită când după o căutare aprofundată a unor tehnologii specifice descoperi ceva nou care ar îmbunătăți semnificativ ceea ce ai deja.
  • Integrare: fuzionezi diferite tehnologii digitale pentru a crea noi soluții tehnologice. Este recomandată atunci când identifici o anumită tehnologie atât prin căutări ample, cât și profunde și o percepi ca fiind atât utilă, cât și ușor de utilizat.

Cum alegi dintre cele trei variante? Depinde de:

  • Distanța tehnologiei: cat de mare este diferența dintre tehnologiile digitale existente și cele vechi.
  • Tipul de căutare tehnică: modul în care firmele caută noi tehnologii digitale (profundă sau amplă).
  • Percepția echipei de conducere: cat de util și ușoara li se pare în utilizarea tehnologiei.

Metoda de decizie AHP (Analytic Hierarchy Process)

AHP este un instrument complex care te poate ajuta sa iei decizia asupra tehnologiei potrivite, Iată cum poți aplica:

Primul pas este construirea unei ierarhii care să reflecte: obiectivul general (de exemplu, selectarea celei mai bune tehnologii digitale), criteriile de evaluare (de exemplu, cost, funcționalitate, securitate) si alternativele (diferitele tehnologii digitale disponibile).

Evaluează comparativ criteriile, luându-le două câte două. Poți folosi o scală numerică (de obicei de la 1 la 9) pentru a exprima importanța relativă a unui criteriu față de altul. Acorda punctajele si compara

Pe baza matricelor de comparație pereche, calculează ponderile relative ale criteriilor și scorurile relative ale alternativelor. Ponderile criteriilor indică importanța relativă a fiecărui criteriu în raport cu obiectivul general. Scorurile alternativelor indică performanța relativă a fiecărei alternative în raport cu fiecare criteriu.

Calcul final combină ponderile criteriilor și scorurile pentru fiecare alternativă. Alternativa cu cel mai mare scor final este considerată cea mai bună opțiune.


Cum iei decizia finala?

4 variante de decizie:

  • Rațional – evaluarea riscurilor și oportunităților. Vei face o analiză detaliată a tuturor aspectelor relevante, concentrându-te pe date și dovezi. Aici pui accent pe cuantificarea riscurilor (de natură financiară, operațională, de securitate) și pe estimarea oportunităților (creșterea productivității, reducerea costurilor, extinderea pieței). Vei lua decizia pe baza unui model de evaluare clar: criterii prestabilite, analiza cost-beneficiu, scenarii de risc și indicatori de performanță. Evită influențele emoționale sau intuițiile subiective.
  • Entuziat – analiza beneficiilor transformării obținând avantaje competitive; Această variantă ti se potrivește daca ești proactiv și optimist. Verifici potențialul transformator al tehnologiei digitale, explorând modalități inovatoare de a crea avantaje competitive. De data aceasta vei analiza beneficiile pe termen lung, cum ar fi creșterea agilității organizaționale, îmbunătățirea experienței clienților și crearea de noi modele de afaceri. Este o abordare potrivita in adoptarea tehnologiilor emergente, cum ar fi: inteligența artificială, blockchain sau realitatea augmentată.
  • Prudent – analiza riscurilor și barierelor. Vei identifica și evalua in detaliu obstacole potențiale. Mai exact verifici riscurile de securitate, problemele de compatibilitate, dificultățile de implementare, costurile ascunse și impactul asupra culturii organizaționale. Pentru a fi pregătit, vei realiza planuri de contingență detaliate și diferite măsuri de atenuare a efectelor. Nu vei fi primul in alegerea acelei tehnologii, ea este deja testata și dovedita de succes. Si ca sa fii si mai siguri, planifici implementări incrementale monitorizând atent impactul acestora.
  • Futurist – analiza necesităților tehnologice viitoare. Vei analiza tendințele tehnologice și impactului lor potențial asupra organizației. Si in acest caz preferi tehnologiile emergente. In plus vei studia scenarii de evoluție a pieței și vei anticipa schimbările în comportamentul consumatorilor. Ai nevoie de investii în cercetare și dezvoltare, creează prototipuri și testează concepte noi. Vei crea astfel o cultură a inovației, care încurajează experimentarea și asumarea de riscuri.

    ***

    Acum ai baza pentru întrebarea ta „Sunt pregătit pentru digitalizare, cum aleg tehnologia potrivită?” Sunt multe alte metode de decizie in alegerea tehnologiei. Pentru moment ne oprim aici ca sa revenim un pic la leadership așa cum îți spuneam încă de la început.


    De ce procedurile nu sunt dușmanul tău, ci cheia succesului tău profesional

    Știi cine este de vină când lucrurile nu merg bine? Nu este managerul, nu este angajatul, nu este vremea sau legislația, ci procesul. Și asta se întâmplă cam în 90% dintre situații. Acesta este motivul pentru care am ales să-ți vorbim astăzi despre: De ce procedurile nu sunt dușmanul tău, ci cheia succesului tău profesional.


    Ce sunt procesele, procedurile si alte documente asemănătoare?

    Doar ca să ne asigurăm că vorbim pe aceeași limbă, hai să vedem ce sunt aceste documente adeseori prezente în organizații.

    • Procesele sunt o înșiruire logică de activități ce necesită a fi realizate în timp, cu scopul de a transforma intrările (materia primă sau informațiile) în ceva nou cu valoare mai mare decât sursa inițială (produs/serviciu rezultat). Un exemplu banal de proces este fabricarea covrigilor: făina, apa, sarea sunt materiile prime, după amestecare, frământare și coacere, rezultă ceva nou – covrigul. Procesul este reprezentat printr-o schiță.
    • Procedurile intră în mai multe detalii și îți spun cantitățile exacte, temperatura de coacere, cum să modelezi covrigii etc. Procedura descrie procesul prin cuvinte și imagini.
    • Regulamentul cuprinde un ansamblu de reguli, dintre care cel mai cunoscut este Regulamentul de ordine interioară.

    Mai sunt și alte documente: manualele, ghidurile, formularele, modelele. Toate au scopul de a oferi o formă structurată activității.


    De ce cred unii că procedurile sunt un obstacol?

    • Mulți cred că respectarea procedurilor le consumă timp valoros, timp ce ar putea fi alocat direct realizării sarcinilor. Însă te întreb: dacă nimeni nu ți-ar fi explicat sau nu ai fi citit cum să faci sau ce să faci, ai fi știut? Aceste documente ajută în primul rând pe cei la început de drum, dar nu numai.
    • Sunt prea rigide și nu permit creativitatea. Mulți se tem că nu vor mai putea gândi „out of the box” și că vor fi transformați în roboți. Totuși, procese există și pentru designeri și pentru un șofer.
    • Sunt făcute doar pentru a controla angajații. Da, așa este, facilitează controlul, însă principalul obiectiv este ca obiectivul să fie atins într-un anumit timp și cu anumite resurse.
    • Ele sunt cheia birocrației. Așa este. Un exces de formalități te pot împiedica să fii eficient. E nevoie de echilibru și îmbunătățire continuă a acestor documente.

    De ce procedurile nu sunt dușmanul tău, ci cheia succesului tău profesional

    Care sunt beneficiile procedurilor generale?

    • Procedurile oferă un cadru clar și predictibil, eliminând ambiguitatea și stresul legate de „ce urmează?”. Vei ști exact ce ai de făcut și cum să abordezi diverse situații. Vei ști de unde să iei informații și unde să dai informațiile mai departe.
    • Prin standardizarea proceselor, procedurile minimizează riscul de erori umane și asigură un nivel constant de calitate. Ele oferă un ghid clar, mai ales în situații critice, când presiunea și stresul pot duce la decizii greșite.
    • Procedurile contribuie la un flux de lucru eficient, reducând haosul și confuzia. Imaginează-ți cum ar ieși covrigul de care îți spuneam la început dacă cineva nu lasă coca la crescut sau dacă ar veni și ar pune în compoziție castane întregi. Sigur, ceva ce nu ai îndrăzni să mănânci.
    • Nu trebuie să reinventezi roata. Dacă ai plecat în vacanță 2-3 săptămâni, este posibil să uiți cum se setează cuptorul pentru covrigi, mai ales dacă tocmai se instalase unul nou chiar înainte să pleci. Așa că un manual salvează memoria de la disperare.
    • Reduc munca repetitivă. Ți s-a întâmplat vreodată să lucrezi la ceva și după ceva timp să descoperi că mai are cineva în companie care făcea același lucru? Și te întrebi de ce atât timp pierdut când puteați să stabiliți înainte cine ce face.

    Care sunt beneficiile procedurilor speciale?

    • Oferă o bază solidă pentru a încerca lucruri noi. Îți spuneam că și cercetătorii și artiștii folosesc proceduri. De exemplu, proceduri care descriu tehnici de îmbinare a culorilor, temperatura de topire a materialelor și altele.
    • Devii creativ pentru că nu îți mai bați capul cu banalități, de exemplu, cine trebuie să îmi aprobe bugetul.
    • Toți sunt tratați la fel. Știu, nu este o regulă. Însă obiectivul este ca un regulament să îți ofere atât obligații, cât și drepturi, cum ar fi concediul de odihnă, plata salariului. Bănuiesc că nu îți place să nu primești salariu la timp. În spate sunt multe activități necesare pentru ca tu să te bucuri de bani în cont.
    • Deciziile sunt luate pe criterii obiective, pentru că aceste criterii sunt descrise deja în documente și sunt la fel pentru contexte similare.
    • Îți oferă autonomie. Nu trebuie să aștepți pe cineva să-ți spună ce și cum e de făcut.

    Cum te ajută procedurile să avansezi în carieră?

    • Ești mai efcient, faci mai multe în timp mai scurt. Dacă respecți indicațiile cuptorului, poți obține un covrig copt perfect în 3 minute sau într-o oră. Sunt sigură că vei fi mai apreciat dacă îl obții în 3 minute și nu într-o oră. Asta demonstrează o capacitate de a te organiza, rezultatele tale sunt de calitate și erorile sunt minime. Aspecte foarte apreciate de toți: clienți, colegi, superiori. Devii astfel valoros pentru companie și poate deschide uși către oportunități de promovare și dezvoltare.
    • Procedurile îți oferă posibilitatea de a identifica și repara erorile. Atunci când ceva nu merge bine (de exemplu, covrigul e ars), poți analiza pas cu pas, urmând procedura, pentru a depista cauza problemei și a găsi o soluție. Poate descoperi că ai făcut covrigii prea subțiri și se coc prea repede. Îți dezvolți astfel gândirea logică și capacitatea de a rezolva probleme, abilități esențiale pentru oricine aspiră la o poziție de conducere.
    •   Mai mult decât atât, procedurile bine definite oferă un punct de plecare pentru a propune îmbunătățiri și inovații. Nu există procedură/proces perfect, sau cel puțin nu pentru o perioadă lungă de timp. Poți identifica punctele slabe ale procedurilor existente și poți propune soluții mai eficiente, demonstrând inițiativă și creativitate.  Atunci când există un set de reguli și instrucțiuni bine definite, poți colabora mai eficient, știind exact ce rol are fiecare și cum se integrează munca ta în ansamblul proiectului
    • Comunici mai clar și concis, minimizând neînțelegerile și conflictele. Așa cum nu-ți place ca cineva să mănânce cu lingura ta, nici bucătarul nu s-ar bucura să vină să-i pui înghețată în compoziția de covrigi. Nici nu ar fi necesar să-l întrebi pe bucătar, căci deja știi din rețetă că nu e o combinație prea fericită aluatul cu înghețata.

    Cine creează aceste documente?

    Situațiile sunt diverse. Poate fi proprietarul companiei, un departament de calitate, o persoană din resurse umane sau chiar un departament dedicat acestui subiect. Însă cea mai bună situație este atunci când chiar tu poți contribui la crearea lor. Mai ales dacă ai ceva experiență (măcar 1-2 ani) în activitatea respectivă, atunci poți contribui semnificativ la conceperea unor sisteme de lucru eficiente. De exemplu, poți constata că ar fi mai utilă o cană cu gramaj decât un cântar, pentru că este mult mai rapidă mișcarea. Altfel spus, „mai bine faci tu regulile decât să ți le facă altul”.


    Cum să abordezi procedurile cu o atitudine pozitivă

    Procedurile sunt adesea privite cu reticență, dar o atitudine pozitivă față de acestea îți poate transforma ziua într-una bună. Iată câteva strategii pentru a aborda procedurile într-un mod constructiv:

    • Procedurile nu sunt create pentru a îngrădi libertatea. Întreabă-te pentru fiecare procedură pe care o cunoști de la tine din companie: „De ce există?”, „Ce s-ar întâmpla dacă nu ar fi respectată de toți colegii?”, „Cum te ajută pe tine?”.
    • Dacă ai idei de îmbunătățire a procedurilor existente sau dacă identifici necesitatea unor proceduri noi, nu ezita să le împărtășești cu superiorii sau cu echipa responsabilă. Cum spuneam: și tu poți stabili reguli.
    • Dacă ceva nu este clar într-o procedură, nu ezita să întrebi. Nu-ți fie teamă să recunoști că ai nevoie de ajutor. Nimeni nu le știe pe toate și da, uneori pot fi exprimări ambigue. Clarificările sunt esențiale pentru a evita erorile și pentru a vă asigura că respectați procedurile corect. Un mediu de lucru în care întrebările sunt încurajate este un mediu în care procedurile sunt înțelese și respectate, iar erorile sunt reduse la minimum. N-ai vrea să te frigi cu fiecare covrig pe care îl coci, așa-i?

    ***

    Sperăm că te-am convins de ce procedurile nu sunt dușmanul tău, ci cheia succesului tău profesional. Dacă însă ai rămas cu neclarități, suntem aici să-ți răspundem.


    Ești un lider digital sau doar un manager cu un laptop?

    Am încheiat anul parcurgând elementele de baza despre leadership și tehnologii digitale. Nu știu cat de mult te pasionează tehnologia, deși am depus eforturi sa-ti arat ca oricât fugi de ea tot o adopți la un moment dat. Însă când vorbim despre leadership e cu o totul alta poveste, parca se potrivește ca o mănușa când frigul se așterne lin peste lume. A venit momentul să împerechem cele doua mânuși și să discutam despre liderul digital. și încep cu o întrebare dura: Ești un lider digital sau doar un manager cu un laptop?

    Ai uitat ce înseamnă liderul digital? Am vorbit un pic aici, ca sa-ti aduci aminte și să putem trece la tema propusa. Liderul digital este destul de complex motiv pentru care începem prin trăsături, competente, ca apoi să descoperi săptămână viitoare cum poți de deveni un lider digital.

    Te mai rețin un pic cu ceva cifre care uimesc:

    • Pana la finalul anului 2023 au fost realizate 31,956 de lucrări (au fost include aici articole, cercetări, cărți, capitole din cârti etc.) despre leadearshipul digital;
    • Doar 28% dintre companiile intervievate de Forbes au simțit transformarea afacerii într-o platforma ( un tot integrat) și nu doar un business împachetat în digital
    • Si 77% dintre companiile care aveau în testare propriul AI, i-au dat viată în utilizare frecventa.

    Ai auzit de inteligenta digitala?

    Probabil ai auzit ca exista diferite tipuri de inteligenta: cognitiva, emoționala, muzicala etc. Astăzi îți mai adaug una în repertoriu inteligenta digitala. Ea include aptitudini și competențe necesare pentru rezolvarea problemelor din cadrul ecosistemului digital.

    Aceasta inteligenta digitala conține 8 arii care te vor ajuta să descoperi daca ești un lider digital.

    • Identitate digitala – capacitatea de a crea o identitate online și offline
    • Utilizarea uneltelor digitalul – Abilitatea de a utiliza tehnologia într-un mod integru;
    • Siguranța digitala – Abilitatea de a gestiona diferite riscuri cibernetice prin utilizare etică a tehnologiei;
    • Securitate digitala – Capacitatea de a gestiona diferitele amenințări cibernetice, pentru a proteja datele, dispozitivele, rețele și sistemele;
    • Inteligenta emoțională digitala – Abilitatea de a recunoaște și exprima emoțiile în mediul digital;
    • Comunicare digitala – Capacitatea de a comunica și colabora folosind tehnologiile digitale;
    • Alfabet digital – Abilitatea de a găsi, citi, evalua, sintetiza, crea, modifica și partaja informații în mediul digital sau prin intermediul uneltelor digitale;
    • Drepturi digitale – Capacitatea de a înțelege și proteja drepturile omului la utilizarea tehnologiei.

    Faptul ca deții inteligentă digitala nu implica automat numirea ta ca lider digital, ai nevoie și de alte trăsături și competente pe care le analizam imediat.


    Ești un lider digital sau doar un manager cu un laptop?

    Rândurile următoare te rog să le parcurgi numărând sincer cate din trăsături sau competentele de mai jos le ai. Nu-ti fie teama daca rezultatul nu este mulțumitor, doar îți va fi clar ce mai ai de îmbunătățit și cum îți spuneam nici aici nu vei rătăci de unul singur în pădurea întunecată a informațiilor.

    Trăsăturile și competentele indicate provin din cercetări realizate în ultimii 5 ani pe baza analizei literaturii,  analiza solicitărilor pentru angajare și sondaje. în absenta unei grupări a acestora specific pentru liderul digital iți propun structura de mai jos. Cele pe care le-am colorat diferite sunt cele considerate mai frecvent solicitate.


    Mai mult decât un simplu utilizator de tehnologie. Trăsăturile liderului digital

    Sunt 57 de trăsături mai jos, ia repede un creion, parcurge-le una cate una si trasează pe foaie cate o linie pentru fiecare trăsături pe care o deții deja. La final numără-le. Cu cat ești mai aproape de 57 cu atât ești mai aproape de liderul digital. Iar 3 liniuțe le ai cadou de la mine ca sa ajungi mai repede la 60 de puncte

    Competențe & abilitați cheie pentru liderul digital

    La fel ca la trăsături trasează o linie pentru fiecare competenta pe care o ai deja. Si aici ai tot 57 de trăsături cu 3 liniuțe bonus.


    Diferența dintre un lider digital și un manager/lider non-digital

    CaracteristiciLider digitalLider non-digital
    ViziuneOrientată spre viitor, cu accent pe inovație și transformare digitalăConcentrată pe obiectivele prezente și pe menținerea stabilității
    AdaptabilitateFlexibil și deschis la schimbare, capabil să se adapteze rapid la noile tehnologii și tendințeMai puțin confortabil cu schimbarea, preferă abordări tradiționale
    Stil de comunicareComunicare eficientă în mediul online, utilizând diverse platforme și instrumente digitaleComunicare în principal față în față, prin canale tradiționale
    Atitudine față de riscAsumat, dispus să experimenteze și să inovezeMai prudent, preferă soluții cu risc scăzut
    Cunoștințe tehnologiceCunoaștere aprofundată a tehnologiilor digitale și a aplicațiilor lor în businessCunoștințe tehnologice de bază, utilizarea limitată a instrumentelor digitale
    Abilități de comunicareComunicare eficientă atât în mediul online, cât și offlineComunicare eficientă în principal în mediul offline
    Luarea deciziilorBazată pe date și analize, utilizând instrumente digitale de monitorizare și analizăBazată pe experiență și intuiție, cu o utilizare limitată a datelor
    Managementul echipeiCapabil să conducă și să motiveze echipe virtuale, utilizând instrumente de colaborare onlineConduce echipe în principal în mediul fizic, prin interacțiuni directe
    Gestionarea schimbăriiAgent al schimbării, capabil să ghideze organizația prin transformări digitaleMai rezistent la schimbare, preferă stabilitatea și continuitatea
    PrioritățiInovație, transformare digitală, creștere rapidăEficiență, stabilitate, optimizarea proceselor existente
    Cultură organizaționalăPromovează o cultură agilă, orientată spre învățare continuă și adaptabilitateMenține o cultură organizațională tradițională, bazată pe ierarhie și proceduri clare

    Diferențe dintre leadership digital și e-leadership

    Știai ca exista si noțiunea de e-leardership? Hai sa vedem diferențele

    CaracteristicăLeadership digitalE-leadership
    PrioritateTransformarea digitală a organizațieiConducerea echipelor virtuale
    Abilități cheieViziune strategică, adaptabilitate, inovare, analiza datelor, comunicare eficientăComunicare online, colaborare virtuală, gestionarea proiectelor digitale, motivarea echipelor la distanță
    Utilizarea tehnologieiIntegrarea tehnologiei în toate aspectele businessuluiUtilizarea tehnologiei pentru a facilita comunicarea și colaborarea în echipele virtuale
    ObiectiveCreștere, inovare, avantaj competitivPerformanță, coeziune, comunicare eficientă în echipele virtuale
    ExempleCEO-ul unei companii care implementează o strategie de transformare digitalăManagerul unui proiect desfășurat de o echipă distribuită geografic

    ***

    Acum poți sa-mi spui: Ești un lider digital sau doar un manager cu un laptop? Scrie-mi și ce îți lipsește astfel încât să pot crea materiale potrivite pentru tine.


    Cum să valorifici discuția 1 la 1 cu managerul

    Discuția 1 la 1 cu managerul este o întâlnire doar între tine și manager. Această ședință ar fi bine să fie recurentă, iar principalul ei scop este acela de a primi și oferi feedback. În unele organizații, această ședință este privită cu ochi critici de către angajaţi sau considerată inutilă de către manageri. Noi subliniem faptul că este cheia succesului tău în companie, acesta este motivul pentru care mai jos vei afla cum să valorifici discuția 1 la 1 cu managerul.

     Dacă în organizația din care faci parte aceste întâlniri nu fac parte din rutină, ba chiar lipsesc cu desăvârșire, atunci poți solicita tu existența lor. Știu că pare ciudat să faci asta, însă te va ajuta enorm.

    Care sunt beneficiile acestei ședințe?

    • Ai 100% atenția managerului doar pentru tine. Este o discuție privată, așa că folosește-o cu înțelepciune.
    • Este un moment potrivit pentru a discuta evoluția ta în carieră, desigur nu la fiecare întâlnire.
    • Clarifici care sunt așteptările organizației și ale managerului.
    • Oferi și primești feedback.
    • Soliciți resurse, clarificări și ghidare.
    • Ai curaj să schimbi opinii și să asculți; îți va fi clar cum să-ți atingi obiectivele.

     Care este frecvenţa potrivită pentru ședința 1 la 1 cu managerul?

    Idealul este o dată pe lună, cu o durată de 30-60 de minute. Dacă ești la început de drum și ai nevoie de mai multă ghidare, atunci poate fi și mai frecvent, o dată pe săptămână sau la două săptămâni. Oricum ar fi, nu recomand să fie mai rar de o dată la 3 luni. Dacă ajungi să o faci o dată sau de două ori pe an, dintr-o ședință de feedback axat pe dezvoltare se transformă într-o ședință de evaluare.

    Pentru o ședință echilibrată abordează: 1/3 din discuție subiectele tale, 1/3 subiectele managerului și 1/3 pașii următori. Uneori, distincția dintre cele 3 nu este clară; este natural ca de la prezent să treci la acțiuni viitoare. Doar fii atent să-ți exprimi dorințele și opiniile.

    Cum valorifici discuția 1 la 1 cu managerul?

    Cum te pregătești pentru ședință?

    Pregătirea ședinței are două părți: una logistică și una legată de agenda discuției. Lipsa pregătirii va duce la timp pierdut, amânări și noi frustrări.

    Cum spuneam, ar fi bine ca ședința să aibă deja stabilită recurența în calendar. Dacă va avea loc față în față, asigură-te că ai și o sală rezervată. În cel mai rău caz alege un spațiu retras; nu poate avea loc într-un spațiu deschis sau cu alte persoane de față. Nu ar mai fi o discuție 1 la 1.

    Cât despre agenda discuției, unele subiecte sunt recurente, cum ar fi statusul unor proiecte în derulare, altele sunt ocazionale. Notează subiectele de discuție în invitația ședinței. Iar, dacă aștepți ca managerul tău să ia decizii în timpul discuției cu tine, trimite-i dinainte informațiile necesare, astfel încât să aibă timp să le analizeze.

    Nu anula ședința dacă tu sau managerul nu puteți participa, ci reprogramează. Prin excepție, anulează doar dacă ar fi mult prea aproape de următoarea întâlnire recurentă.

    Cunoaște-ți managerul. Din primele întâlniri cu acesta, află-i preferințele de comunicare și reacțiile în funcție de situație. Stabiliți împreună care sunt așteptările generale ale acestor ședințe. Fă un plan de abordare și scenarii alternative, cu argumente astfel încât să-ți poți convinge managerul dacă este cazul. Fii pregătit atât pentru răspunsuri pozitive, cât și pentru cele negative.


    Care sunt subiectele și întrebările pe care să le adresezi în cadrul ședinței?

    Începe discuția cu ceva cald, neutru, o glumă sau ceva nelegat de activitatea profesională. În felul acesta, vă veți conecta spre o comunicare deschisă.

    Atâta timp cât ai un manager cel puțin de nota 8 din 10, atunci ai curajul să abordezi cât mai multe dintre subiectele de mai jos. Totuși, prioritizează-le și vorbește clar. Nu vei avea timp pentru povești repetitive.

    Despre activitatea ta

    • Spune care sunt activitățile pe care le-ai realizat de la ultima întâlnire.
    • Ce îți lipsește pentru a reuși? Resurse, cunoștințe, informații, unelte, acces la aplicații? Ai suficient timp să-ți finalizezi sarcinile?
    • Întreabă ce nu știi cum să rezolvi.
    • Ai fost în deplasare; care au fost rezultatele/constatările?
    • Ai avut rezultate slabe, probleme sau conflicte? Pregătește-te să oferi detalii și să explici cum vezi rezolvarea pe viitor. Fii deschis să accepți și perspectiva managerului.
    •   De ce ești mândru? Ce te mulțumește? Ce te bucură acum?

    Despre viitor

    • Care sunt planurile organizației?
    • Care sunt obiectivele tale de dezvoltare? Care sunt prioritățile?
    • Care sunt ideile tale de îmbunătățire a activității și a atmosferei în echipă?
    • Care sunt următorii pași/acțiuni? Clarifică ce se așteaptă de la tine.
    • Ce poți face pentru a evolua?
    • Care sunt grijile tale cu privire la organizație?
    • Ce așteptări ai de la manager?
    • Care sunt responsabilitățile noi pe care ai vrea să le preiei astfel încât să poți evolua?
    • Care sunt persoanele cu care ai vrea să te întâlnești în viitor astfel încât să-ți poți desfășura activitatea mai bine?
    • Cum vor fi recompensate rezultatele?
    • Ce ai vrea să înveți?

    Subiecte personale si interpersonale

    • Cum te simți în organizație? Ce te deranjează, ce te stresează, ce apreciezi, ce îți place, ce nu funcționează? Oricâtă inteligență ar avea managerul tău, nu citește gânduri, așa că fii deschis și transmite. Desigur, sperăm că managerul tău are deschiderea necesară pentru a accepta situația așa cum este ea, fără prejudecăți și critici.
    • Solicită eventuale detalii sau clarificări pe care nu ai avut ocazia până atunci să le discuți.
    • Oferă feedback managerului.
    • Dacă nu ți-a oferit deja feedback, întreabă managerul ce părere are despre activitatea ta. Dacă ai ceva concret în minte, detaliază.
    • Cum ai vrea să-ți fie apreciate meritele?
    • Care sunt problemele personale care te împiedică să performezi? Cum te poate ajuta managerul și ce planuri de redresare ai? Care sunt persoanele cu care ai vrea să te întâlnești în viitor astfel încât să-ți poți desfășura activitatea mai bine?

    Cum închei discuția?

    Repetă principalele subiecte agreate și activitățile viitoare. Desigur, fă acest lucru cu ajutorul unei minute a discuției, care să conțină în primul rând lucrurile stabilite pe parcursul întâlnirii și apoi subiectele abordate.

    Foarte important: pe tot parcursul acestui proces, înainte, în timpul și după ședință, vorbește pe limba managerului tău. Respectă-i solicitările și atunci sunt șanse mari ca și tu, la rândul tău, să te poți face auzit.

    ***

    Am adus aici o listă lungă de întrebări posibile. Alege din ele ce ți se potrivește, însă ar fi bine ca măcar o dată pe an să treci prin toate aceste întrebări astfel încât să valorifici discuția 1 la 1 cu managerul.


    Cum contribui la stabilirea obiectivelor la locul de muncă

    Din anii 1950 s-a constat cât de importante sunt obiectivele la locul de muncă așa că multe companii de astăzi folosesc acest sistem. de lucru. Pentru a te asigura că obiectivele tale sunt cele potrivite află Cum contribui la stabilirea obiectivelor la locul de muncă

    Rămâi alături de noi și vei afla:

    • Cum te ajută și pe tine obiectivele?
    • Tipuri de obiective pe care le poți avea
    • Cum definești obiectivele?
    • La ce să fii atent atunci când îți sunt definite obiectivele?

    Cum te ajută și pe tine obiectivele

    Nu te speria de existența obiectivelor, privește partea pozitivă:

    • Atingerea și depășirea obiectivelor sunt pentru tine un argument bun pentru o creștere salarială sau o evoluție în carieră;
    • Iți va fi mult mai clar ce ai de făcut și care sunt prioritățile;
    • Te ajută pe tine să fii mai bun, te simți provocat să evoluezi, să cunoști mai multe, să iei decizii potrivite.

    Categorii de obiective care pot fi stabilite

    • Obiectivele de performanță sunt obiective care te ghidează ca angajat spre îndeplinirea responsabilităților și să contribui la succesul companiei.  Exemplu: Vânzări în valoare de 1 mil lei până la final an;
    • Obiective de dezvoltare personala (soft& hard  sill) sunt acele obiective care te încurajează să dezvolți sau să dobândești abilitați noi, care te ajută în atingerea obiectivelor de performanţă. Exemplu: Dobândirea abilitaților de coordonare a ședințelor
    • Obiective de colaborare sunt cele legate de lucru în echipa. Exemplu: Formarea noilor colegi astfel încât aceștia să obțină la evaluare de la finalul perioadei de proba minim 80 puncte;
    • Obiective de organizare sunt cele de gestionare a timpului și mediului de lucru. Exemplu: Finalizarea taskurilor din proiect în termen (conform planificării)
    • Obiective de management sunt destinate doar celor care au funcții de management și sunt asociate rolurilor de manager. Exemplu: Rotația personalului din echipa să fie maxim 10%
    • Obiective de inovație sunt speciale pentru cei care lucrează în dezvoltarea de noi produse, soluții, promovare și altele care implică creativitatea și dezvoltare unor noi tehnologii. Exemplu: dezvoltarea unui nou produs care să crească cota de piața a companiei cu 1%
    • Obiective pentru rezolvarea problemelor, mai ales dacă responsabilitatea ta este de a rezolva situații speciale sau companie trece printr-o perioada dificilă. Exemplu: rezolvarea reclamațiilor clientului în maxim 14 zile

    Nu este recomandat ca toate aceste categorii de obiective să se regăsească și la tine. De obicei organizația alege dintre acestea pe cele mai relevante pentru activitatea ta.

    Cum definești obiectivele (metode)

    Cea mai cunoscută metodă de stabilirea a obiectelor de orice fel este SMART. Am vorbit despre ea de câteva ori așa ca îți lăsăm un link pentru detalii. Pe lângă această condiție de bază în stabilirea obiectivelor, pe care este important să o verifici, adăugam următoarele:

    1. 30-60-90 zile

    Am abordat acest principiu atunci când am discutat ce ar fi bine să faci în prima zi de lucru, în primele 30, 60 și 90 zile ca angajat într-o nouă companie.

    2. OKR (Obiective an Key Results)

    A fost dezvoltat de Andy Grove, co-fondator Intel. Avantajul acestei metode este că te încurajează pe tine să definești obiectivele sub condiția de a se alinia cu obiectivele companiei.

    3. Locke & Latham

    Se bazează pe ideea „Schimbarea este mereu în jurul nostru și ea ne ajută să progresăm”. Cum bine știi nu este suficient să definești un obiectiv, ci e necesară motivația pentru a-l atinge.  Pentru a construi un astfel de obiectiv ai în vedere aceste 5 cuvinte:

    • Claritate – acoperă principiile SMART adică nu ai nici un dubiu asupra a ce trebuie sa obții.
    • Provocare – să presupună pentru tine un efort;
    • Complexitate – să-ți pună în valoare și sa-ti dezvolți competente avansate de lucru;
    • Angajament – ȋți cunoști și iți asumi obiectivele;
    • Feedback – verifici periodic care este diferența dintre obiectiv și statusul actual;
    • Exemplu: Creşte satisfacția clienților cu 10% până la final de an, reducând timpul de răspuns la reclamații de la 14 zile la 7 zile.

    4. HARD

    Este una dintre cele mă noi metode, datează din 2010 de Mark Murphy. Scopul este să ai mai multă încredere atunci când lucrezi la obiectivele tale și se bazează pe:

    • Implica emoțiile – obiectivele nu sunt doar o listă de „to do” ci dorință și bucurie;
    • Viziune – imaginează-ți cum va fi dacă iți vei atinge obiectivele;
    • Necesare – de ce este important să-ţi atingi obiectivele;
    • Dificile – adică nu le poți face cât ai bate din palme.

    Cum contribui la stabilirea obiectivelor la locul de munca

    1. Câte obiective ţi-au fost trasate

    Recomandat este să ai minim 3 obiective și un maxim de 7. Minimul de 3 acoperă cele mai importante 3 arii de activitate legate de performanță și dezvoltare. Peste 7 iți va fi din ce in ce mai dificil să depășești așteptările în multe arii in același timp. Asta nu înseamnă că nu îți faci treaba dacă nu ai obiective. Ele doar îți sugerează care sunt prioritare pentru acel an.

    2. Asigura-te că sunt definite flexibil (agil)

    Lumea evoluează foarte mult și repede. Schimbările neașteptate pot schimba obiectivele companiei inclusiv pe ale tale. Asigură-te că un obiectiv poate fi înlocuit dacă acesta devine irelevant. Cea mai banală situație: unul dintre proiectele pentru care ești măsurat nu mai este sub coordonarea ta. L-ai predat altui coleg. Indiferent de motivul transferului de responsabilitate, nu mai poți fi evaluat pentru el.

    3. Află de ce ţi-au fost trasate acele obiective

    Este mai ușor să lucrezi pentru anumite obiective atât timp cât le înţelegi rostul. Adică de ce și cum vei putea tu contribui la atingerea rezultatelor echipei.

    Alteori anumite obiective sunt stabilite pentru a asigura respectarea unor prevederi legislative sau pentru a adopta un nou mod de lucru în companie.

    Nu este exclus că pot fi si obiective stabilite special trasate pentru a fi imposibil de atins sau doar ca sa existe niște obiective pe hârtie.

    4. Si tu ai un cuvânt de spus legat de obiective

    Nu este suficient ca obiectivele să-ţi fie trasate de manager. Opinia ta e important să o faci auzită. Fie că obiectivul e prea provocator, fie că este irelevant pentru activitatea ta, fie este discriminatoriu. Oricare ar fi cauza, obiectivele trebuie să-ţi fie explicate și ajustate conform discuției cu tine. Dacă ajustarea nu se realizează, atunci observațiile tale necesită a fi înregistrare oficial fie în aplicația unde sunt stabilite obiectivele, fie prin informare către HR.

    5. Asigură-te ca sunt realiste

    M-aş mira c-ai sta cu mâinile în sân să accepți obiective imposibile de atins în timpul pe care il ai la dispoziție. Insă uneori este posibil să nu fie chiar atât de evident sau pur și simplu să nu le dai prea multă importanţă. Fă-ţi un mic plan în minte, vezi cum au mers ultimii sau ultimele luni, vezi ce spun specialiștii și asigură-te că obiectivele tale nu sunt pentru cei cu puteri supraomenești.

    6. Întreabă care este metoda prin care vor fi măsurate obiectivele

    Unele obiect sună foarte bine: provocatoare și importante, dar când stai să te gândești cum măsori îți vine să te lași de meserie. Adică munca de a măsura performanța este mai multă decât acea de a lucra efectiv pentru obiectiv.

    Alteori este important să știi: dacă ai rapoarte de transmis periodic sau unde completezi informații cu privire la obiective etc

    7. Întreabă care este metoda sau acțiunile potrivite pentru a atinge acel obiectiv

    Chiar dacă uneori e clar pentru tine, s-ar putea ca managerul tău să aibă în minte cu totul altceva, așa cum iți tot vorbeam de tabelul verde cu scris roșu. Află concret cum dorește să arate munca ta.

    Alteori pur și simplu nu ai nici cea mai vagă idee cum să faci. Solicită training, asistenţă, resurse sau mai mult timp.

    8. Află care sunt consecințele nerealizării obiectivelor

    Cum spuneam unele obiective iți sunt alocate doar pentru a avea ca motiv demiterea ta. Așa ca analizează cu grija regulamentul intern sau orice alt document care te poate lamuri.

    De obicei atingerea obiectivelor presupune un bonus sau o prima. Însă am întâlnit și situația de a fi penalizat dacă nu le atingi. Fii conștient de la început de astfel de situații. Ești dispus să le accepți?!

    ***

    Acum când știi cum contribui la stabilirea obiectivelor la locul de muncă tine minte: succesul apare doar dacă lucrați împreună (tu şi managerul tău) la stabilirea obiectivelor!