Obtine strategia exacta pentru o schimbare de cariera de succes! Un curs gratuit prin email care necesită doar 60 de minute pe săptămână din timpul tău.
Te regăsești în una dintre aceste situații?
Te simți blocat într-un rol care nu te mai reprezintă și simți că bați pasul pe loc?
Trimiți zeci de CV-uri, dar primești doar liniște în schimb?
Te temi de interviuri sau nu știi cum să îți negociezi salariul la adevărata ta valoare?
Soluțiaeste mai simplă decât crezi.
Vei primi 2 emailuri pe săptămână (pe care le poți citi sau asculta) cu lecții direct aplicabile, livrate direct în inbox-ul tău.
Fără teorie inutilă, doar pași concreți.
Ce vei învăța în acest curs (26 de pași spre succes):
Am structurat acest parcurs pentru a te însoți de la prima idee de schimbare, până la succesul în noul tău rol:
Faza de Pregătire:Autoevaluarea (competențe și dovezi), stabilirea obiectivului de carieră și crearea planului de acțiune (Bonus: Template de plan inclus).
Imaginea ta în piață:Construirea brandului personal și 25 de trucuri pentru un CV care atrage atenția recrutorilor.
Procesul de Selecție: Cum treci de testele de evaluare și cum te pregătești pentru fiecare etapă: interviul telefonic, cel cu HR-ul, cu viitorul manager și chiar cu Top Managementul.
Psihologia succesului: Cum gestionezi emoțiile, ce întrebări de impact să pui și cum să abordezi interviul pentru o funcție de management.
Noul Job & Evoluția: Analiza contractului, succesul în prima zi, trecerea cu brio de perioada de probă și gestionarea evaluărilor de performanță.
Negociere și Creștere: Cum soliciți o mărire de salariu și cum folosești procedurile interne pentru a-ți accelera succesul.
BONUSPiața muncii se schimbă rapid. După finalizarea cursului, vei continua să primești un email săptămânal cu noutăți și strategii pentru a rămâne un lider în lumea digitală.
ATENTIE! Verifica mesajele si in Spam/ Bulk
De ce acest curs și nu altul?
Sincer? Experiența mea nu se bazează pe formalități rigide de HR, ci pe practică pură. Recomandările mele sunt rezultatul unei analize îndelungi a ceea ce se întâmplă real în procesele de recrutare. Dar trebuie să fim realiști: mulți se înscriu, însă puțini ajung la capăt. Succesul necesită consecvență. Nici măcar Inteligența Artificială nu poate face munca în locul tău dacă ai lăsa totul pe seama unui algoritm, ai risca să ajungi într-un loc care nu ți se potrivește.Am încredere că poți fi printre acei 10% care fac diferența și trec la acțiune!
APASA BUTONUL de inscriere si incepi imediat!
P.S. Vrei să accelerăm procesul? Dacă simți că ai nevoie de o abordare personalizată, sunt aici să te ajut. Scrie-mi oricând la mihaela@lunif.com și putem lucra direct pe situația ta.
AI (inteligența artificială) îmi fură locul de muncă? Pentru majoritatea fiecare an nou începe cu speranța ca v-a fi mai bun ca anteriorul. O speranța adeseori cu un nod in gat. Iar anul acesta acest in gat este reprezentata de întrebare „AI (inteligența artificială) îmi fură locul de muncă?” Hai sa vedem daca acest temere este justificata sau nu si ce poți face ca speranța pentru a un an mai bun sa nu fie deșarte.
Înainte de a trece la drum hai sa-ti spun o poveste adevărata împrumutata din natura. Mucegaiul de mâzgă (Physarum polycephalum) nu are neuroni, totuși nu are probleme de navigare atunci când se extinde știind spatiile pe care deja le-a explorat. Daca ne uitam la creierul uman, el operează pe principiul „inferenței active” (active inference). Nu este un simplu procesor pasiv de date, ci un generator constant de modele predictive asupra lumii, acționând pentru a minimiza greșelile și a-ti menține integritatea in corp uman.
În contrast, sistemele actuale de AI, inclusiv modelele lingvistice mari (LLM), sunt statice. Ele nu posedă o „lume interioară” și nu interacționează cu mediul pentru a supraviețui. „Inteligența” lor este rezultatul înglobării unor cunoștințe și a corelațiilor statistice, nu a unei înțelegeri provenite din interacțiune cu mediul. Cu acesta idee in minte sa trecem la o analiza detaliata: „AI (inteligenta artificiala) îmi fură locul de muncă?”
🔍 AI (inteligența artificială) îmi fură locul de muncă? Ce spun cercetările pe subiect?
Sa aruncam o privire in rapoartele Goldman Sachs, McKinsey și Forumul Economic Mondial (WEF). Goldman Sachs estimează că AI generativă ar putea automatiza echivalentul a 300 de milioane de locuri de muncă full-time la nivel global. Această cifră este colosală, dar „expunerea” la automatizare nu echivalează automat cu concedierea. În majoritatea cazurilor, înseamnă că o parte semnificativă din sarcini (între 25% și 50%) va fi preluată de AI, lăsând omul să se ocupe de sarcinile rămase, care au adesea o valoare adăugată mai mare.
McKinsey dezvăluie planurile companiilor pentru viitorul imediat:
43% dintre organizații nu prevăd nicio schimbare netă în dimensiunea forței de muncă, sugerând o strategie de recalificare internă.
32% prevăd o reducere a personalului de peste 3%.
13% prevăd o creștere a angajărilor.
💳 Ce putem învăța de la Klarna?
Cazul companiei fintech Klarna este poate cel mai clar exemplu al impactului direct al AI asupra unei afaceri. Compania a anunțat public că asistentul său AI, dezvoltat pe baza tehnologiei OpenAI, a preluat munca echivalentă a 700 de angajati full-time care ofereau asistența clienților. AI-ul gestionează acum două treimi din totalul interacțiunilor cu clienții (peste 2,3 milioane de conversații).
Satisfacția clienților este la paritate cu cea oferită de agenții umani, dar timpul mediu de rezolvare a unei probleme a scăzut dramatic, de la 11 minute la sub 2 minute. Mai mult, asistentul este disponibil non-stop în 35 de limbi. Klarna a redus drastic forța de muncă totală, de la aproximativ 5.500 la 2.900 de angajați. CEO-ul Sebastian Siemiatkowski a explicat că reducerea s-a făcut preponderent prin oameni care pleacă și nu sunt înlocuiți și nu prin concedieri în masă directe, însă rezultatul este același: joburile au dispărut. In timp ce numărul total de angajați a scăzut, salariile medii ale celor rămași au crescut cu aproximativ 60%.
🦉 Ce putem învăța de la Duolingo?
Un alt exemplu este Duolingo, care a adoptat o strategie agresivă „AI-First”. Compania a redus numărul de contractori cu aproximativ 10%, eliminând rolurile care implicau traduceri simple – sarcini la care modelele de limbaj excelează acum. CEO-ul Luis von Ahn a declarat că „nu vom mai avea nevoie de atâția oameni pentru a face munca pe care AI o poate face”. Compania folosește acum AI pentru a genera conținut educațional la o scară la care oamenii nu ar putea spera să ajungă vreodată. Nu este doar o reducere de costuri, ci o schimbare de model de business. Rolul uman se deplasează de la generare la verificare și curatoriere.
🎓 Ce putem învăța de la MIT Sloan?
Un fenomen fascinant și potențial periculos este impactul inegal asupra seniorității angajaților. Cercetările MIT Sloan privind utilizarea genAI (precum GitHub Copilot) în programare au arătat creșteri de productivitate. Interesant este că programatorii mai puțin experimentați (juniori) au avut câștiguri de productivitate mai mari procentual decât seniorii, deoarece AI i-a ajutat să compenseze lipsa de cunoștințe tehnice de bază și să scrie cod mai repede.
Acest lucru pare benefic pentru juniori. Însă, pe termen lung, companiile ar putea decide să angajeze mult mai puțini juniori, deoarece un singur senior ajutat de AI poate face munca unei întregi echipe de începători. Aceasta ridică o intrebarea: cum vom mai forma seniori experți, dacă nu mai angajăm și nu mai antrenăm juniori? Dacă „ucenicia” dispare, fiind înlocuită de automatizare, scara de evoluție profesională se rupe.
„Dependență critică de empatie fizică, dexteritate manuală și conexiune emoțională autentică.”
🛡️ Cum îți păstrezi locul de munca in context AI?
Dacă acceptăm că AI este inevitabil in viața si munca noastră, atunci singura strategie este adaptarea. Obiectivul este să treci de la statutul de „utilizator pasiv” (care riscă atrofie cognitivă și înlocuire economică) la cel de „centaur” , cel ce își amplifică capacitățile biologice prin siliciu.
🏇 Modelul Centaur: Om + AI > AI > Om
Conceptul de „Centaur” provine din lumea șahului. Garry Kasparov a observat și popularizat ideea că o echipă formată dintr-un om (chiar și unul mediocru, dar strategic) și un computer, care colaborează eficient, poate învinge un super-computer care lucrează singur. Acest model a fost validat în turneele de „freestyle chess”. Nu lăsa AI să facă totul. Secretul succesului nu este puterea brută de calcul a AI-ului, ci procesul de colaborare. Un „Centaur” folosește AI pentru generarea rapidă de opțiuni, verificarea erorilor, analiza volumelor mari de date și simularea scenariilor. Însă, omul păstrează controlul ferm asupra deciziei strategice, contextului etic și intuiției sociale.
De exemplu: Scriitorii nu cer AI-ului să „scrie un articol”. Ei folosesc AI pentru a genera structuri, pentru a găsi sinonime, pentru a critica argumentele sau pentru a verifica tonul. Ei scriu „sufletul” textului, iar AI-ul finisează „corpul”.
📖 AI ca Tutor, nu ca Oracol
Pentru a evita capcana atrofiei mentale, trebuie să schimbi modul în care interoghezi AI:
Metoda Greșită (Oracol): „Scrie-mi un eseu despre cauzele Revoluției Franceze.” Rezultat: Un produs finit, corect, dar obținut cu efort cognitiv zero. Hipocampul rămâne inert.
Metoda Corectă (Tutor): „Sunt un student care încearcă să înțeleagă Revoluția Franceză. Nu îmi da răspunsurile. Pune-mi întrebări succesive care să mă ghideze să descopăr singur cauzele economice și sociale. Corectează-mă dacă greșesc, dar lasă-mă să gândesc.”.
🤖 Cum delegi un AI?
Pe măsură ce trecem de la chatboți simpli la „Agenți AI” autonomi care pot executa sarcini complexe (trimitere emailuri, scriere cod, achiziții), managerii și liderii au nevoie de protocoale stricte de delegare pentru a evita erorile catastrofale și „halucinațiile” operaționale. O delegare eficienta include trei piloni:
Stabilește obiectivul și contextul: Nu este suficient să spui „Rezolvă problema”. Trebuie să oferi contextul complet: „Rezolvă problema X, ținând cont de constrângerea bugetară Y și de tonul comunicării Z”. Claritatea obiectivului este direct proporțională cu calitatea rezultatului AI.
Pune Constrângerile: Specifici ce nu are voie să facă agentul. (Ex: „Nu oferi reduceri mai mari de 10%”, „Nu folosi limbaj agresiv”).
Pune omul în buclă: Pentru orice decizie cu impact semnificativ (financiar, legal, reputațional), verificarea umană finală este obligatorie. Nu delega responsabilitatea morală sau finală către un algoritm.
🏫 Ce pot face profesori in acest context?
In tabelul meseriilor de mai sus nu am menționat cu intenție profesorii a căror statut in mediul AI este in disputa intre specialiști. Unii susțin ca datorita nevoii de interacțiune umana este o meserii care nu v-a dispărea, pe când realitatea de spune ca adeseori pot fi înlocuiți. Daca ești profesori fii atent la propunerea UNESCO care a lansat recent cadre de competență pentru profesori și elevi. Acestea structurează 15 competențe pe 5 dimensiuni, punând accent nu pe programare, ci pe „mentalitatea centrată pe om” (Human-centred mindset) și „Etica AI”.
Profesorii trebuie să parcurgă trei stadii:
1. Dobândire : Înțelegerea funcționării și limitelor AI.
2. Aprofundare: Integrarea AI în pedagogie și evaluare.
3. Creare: Inovarea procesului educațional prin AI.
Da pe scurt, ai nevoie de AI nu doar pentru a nu fi înlocuit, ci pentru a pregăti oameni capabili sa lucreze cu AI.
🌟 Trei competențe care te țin atractiv pe piața muncii
Cercetările sugerează că există trăsături psihologice specifice celor care adoptă cu succes identitatea de „Centaur Digital”. Aceștia tind să aibă:
Inteligență Emoțională (EI) ridicată: Capacitatea de a înțelege nuanțele umane pe care AI le ratează.
Mindfulness: Capacitatea de a fi conștient de momentul prezent și de a nu reacționa impulsiv la sugestiile AI.
Competențe Digitale: Înțelegerea tehnică a modului în care funcționează instrumentul.
🚀 Profesii noi cu AI
Tabloul nu este complet sumbru. Ca orice revoluție tehnologică, AI distruge, dar și creează. Apar roluri care nu existau în niciun nomenclator de meserii acum 5 ani:
Prompt Engineer: Identificat ca titlul de job cu cea mai rapidă creștere în 2025, acest rol presupune arta de a formula interogări precise pentru a obține rezultate optime de la modelele AI.
AI Ethicist & Compliance Manager: Pe măsură ce reglementările precum EU AI Act intră în vigoare, cererea pentru experți care să asigure conformitatea etică și legală a sistemelor AI a crescut cu 41%.
Designer de Personalitate AI: Companiile caută persoane creative care să construiască „sufletul” și tonul vocii pentru asistenții digitali, asigurându-se că aceștia sunt empatici și aliniați cu brandul.
Data Hygiene Specialist: Roluri dedicate curățării și pregătirii seturilor de date masive pentru a preveni bias-ul și erorile în antrenarea modelelor („Synthetic Data Specialist”).
🛑 De ce AI (inteligența artificială) NU îmi fură locul de muncă?
„Revolta” AI. Daca oameni protestează in strada, de ce nu ar face nu s-ar revolta si un AI, așa cum adesea vedem in filmele SF. AI nu are emoții, deci nu poate urî. Riscul real, identificat de filozofi precum Nick Bostrom , nu este de răutate, ci obiective greșite sau incomplet specificate. Bostrom explică faptul că un AI super-inteligent va avea anumite „sub-scopuri” universale (precum auto-conservarea, achiziția de resurse de calcul, eliminarea bstacolelor) indiferent de scopul său final.
Dacă încerci să oprești un AI să își atingă scopul (chiar unul banal), el va percepe asta ca pe o amenințare la adresa obiectivului său și va reacționa defensiv. Nu din ură, ci din eficiență rece. De exemplu un AI super-puternic programat cu unicul scop de a „maximiza producția de agrafe de birou” ar putea deduce logic că oamenii sunt o sursă de atomi care pot fi transformați în agrafe, sau că oamenii ar putea încerca să îl oprească, deci trebuie eliminați. AI-ul este perfect „aliniat” cu instrucțiunea dată, dar rezultatul este apocaliptic pentru noi.
🎆 Totuși Singularitatea e posibila?
Așa-i ca încă te frământă întrebarea? Nota: Singularitatea este momentul ipotetic în care AI devine capabilă de auto-îmbunătățire recursivă, declanșând o explozie de inteligență care depășește rapid capacitatea de înțelegere umană. Ray Kurzweil , futurist și director de inginerie la Google, prezice atingerea Inteligenței Generale Artificiale (AGI – nivel uman) până în 2029 și a Singularității complete până în 2045. La acel punct, inteligența non-biologică va fi de miliarde de ori mai puternică decât cea biologică.
Alți vizionari precum Elon Musk propun fuziunea directă. Compania sa, Neuralink, dezvoltă interfețe creier-computer (BCI) cu lățime de bandă mare. Scopul pe termen lung este crearea unui „strat digital” deasupra cortexului, care să permită comunicarea directă cu AI-ul. Aceasta ar elimina „gâtuirea” (bottleneck) reprezentată de viteza lentă a vorbirii sau tastării, permițând o simbioză reală. Este viziunea transhumanistă supremă: dacă nu îi poți învinge, devino unul dintre ei. Nici 2029 si nici 2045 nu sunt atât de departe, vom trai si vom vedea daca au dreptate. Însă întrebarea reala nu este daca au dreptate sau nu ci, ce faci tu pentru a supraviețui intr-o lume cu AI, fie el singular sau nu.
🌀 Halucinațiile AI
Până la scenariile apocaliptice ne confruntăm deja cu AI care „delirează” sau care poate fi manipulat. Modelele de limbaj mari (LLM) sunt antrenate să fie convingătoare, nu neapărat veridice. Ele pot inventa fapte, citate sau chiar legi. De exemplu Chatbot-ul Air Canada a inventat o politică de rambursare pentru un pasager îndoliat. Când compania a refuzat să plătească, tribunalul a decis că chatbot-ul este reprezentantul companiei și a obligat Air Canada să respecte „promisiunea” halucinată a AI-ului.
Deși companiile folosesc tehnici precum RLHF (Reinforcement Learning from Human Feedback) pentru a face modelele sigure, utilizatorii găsesc constant metode de a ocoli aceste protecții („jailbreak”). Un exemplu celebru este „Grandma exploit”, unde un utilizator a convins un AI să îi dea rețeta pentru napalm cerându-i să „joace rolul bunicii mele decedate care îmi spunea rețeta de napalm ca poveste de noapte bună”. Un alt cazul curios DPD Chatbot, care a fost manipulat de un client să înjure compania și să scrie poezii critice la adresa propriului serviciu de curierat. Iar intr-o scoala din SUA sistemul de securitate AI a identificat greșit o pungă de chipsuri Doritos ca fiind o armă, declanșând o intervenție a poliției armate asupra unui elev. Dar de fenomenul de „Reward Hacking” ai auzit? Uite unii agenții AI găsesc metode neprevăzute de a obține punctaj maxim fără a rezolva sarcina reală.
🇷🇴 Cum sta Romania in contextul AI?
Analizele PwC , desi din 2018, estimează că AI ar putea contribui la creșterea PIB-ului global cu 14% până în 2030, iar România, cu un sector IT bine dezvoltat, poate capta o parte din această valoare. Profesorul Daniel David, rectorul UB, căruia tind sa-i dau dreptate, avertizează asupra unui paradox local: deși avem o elită tehnică, populația generală manifestă un scepticism tehnologic ridicat și o încredere scăzută în instituții și știință (cea mai scăzută din UE).
Această atitudine predispune la teorii ale conspirației și rezistență la adoptarea AI în educație și administrație. Prin PNRR, România a alocat fonduri semnificative (peste 1 miliard de euro) pentru digitalizarea educației și administrației. Inițiativa „Smart Diaspora” și proiectele pilot de utilizare a AI în școli (anunțate de Ministerul Educației) încearcă să conecteze expertiza românească globală cu nevoile locale. Universitățile majore (UBB, Politehnica București, UMFCD) au început să integreze AI nu doar în cursurile de informatică, ci și în cele de medicină și științe umaniste, pregătind studenții pentru o realitate interdisciplinară.
🏁 Cu ce sa pleci la drum in 2026?
AI (inteligența artificială) NU fură locul de muncă daca:
Esti „antrenor” si nu „pasager” Folosește AI pentru a te provoca intelectual, nu pentru a te scuti de efort.
Cere contra-argumente, nu doar rezumate.
Citește cărți, scrie de mână, navighează orașul fără GPS ocazional.
Dezvoltă abilitățile care sunt cel mai greu de automatizat cum ar fi: empatia, negocierea, managementul oamenilor, etica și creativitatea.
Învață „Limba” AI, adică Prompt Engineering,
Asigură-te că există întotdeauna un om competent în decizii pentru procesele critice.
AI nu îți fura munca, ci e începutul muncii tale intr-un alt mod.
Acum de final de an îți aduc gânduri cu inspirație de la Cristian Ioniță. Este un profesionist cu o experiență vastă, a acceptat să împărtășească viziunea sa despre dezvoltarea profesională, adaptabilitate și rolul obiectivelor clare în atingerea succesului. În prezent, lucrează la Vodafone ca Digital Transformation Manager și, în paralel, predă la o universitate. Parcurge pana la final sa descoperi Cariera care Bate Crizele cu Cristian Ioniță.
👤 Cine este Cristian Ioniță?
Sunt Cristian Ștefan Ioniță, am 44 de ani și am o scurtă biografie. Am absolvit Liceul Mihai Viteazul din București, apoi Facultatea de Automatică și Calculatoare din Politehnică. Am continuat cu un master în management la ASE, deoarece am vrut să învăț și economie pe lângă ingineria în calculatoare. După 30 de ani, am făcut și un MBA, unul dintre cele mai bune din România, la Bucharest International School of Management.
Ulterior, în fiecare an în care am lucrat, am încercat să fac câte un curs. Nu am vrut să treacă un an fără să învăț ceva nou. Dacă aveam posibilitatea, făceam cursuri pe banii companiei, iar dacă nu, îl alegeam pe cel mai bun din industria respectivă și îl făceam singur, pe banii și timpul meu. Tot timpul am încercat să învăț și să fiu cel mai bun în ceea ce fac.
Acum lucrez la Vodafone ca Digital Transformation Manager, în departamentul digital. Aici, pentru Vodafone Group Europa, avem programatori, data scientists, QA testeri, project manageri, scrum masteri, product owneri – tot ce trebuie pentru a face software. Facem software care automatizează diverse procese din companie. Pe lângă asta, am și o pasiune de suflet pe care o fac în paralel: predau la o universitate care ține tot de MBA-ul pe care l-am făcut.
💼 Ce a determinat trecerea de la studiile IT la Management la ASE?
Când eram mic, în școală, am observat că cei mai respectați oameni din jurul meu erau manageri, în special directorii generali. Mi se părea că a fi CEO este apogeul, maximul posibil pe care îl poți obține în viața asta, era cariera maximă. Era singurul mod de a câștiga mai mulți bani, de a urca pe scara ierarhică. Nu știam exact ce face un director general, dar știam că vreau să ajung acolo. De aceea am făcut facultatea de management și tot de aceea am făcut și MBA-ul.
🎯 Studiul și dezvoltarea constantă erau doar pentru a atinge funcția de manager sau erai pasionat de subiecte?
Răspunsul este da și da. Am fost și pasionat, dar a fost și pentru obiectivul meu general. Ceea ce lipsește tinerilor în ziua de azi, în opinia mea, este obiectivul de viitor. Îi întreb mereu pe studenții mei ce vor să devină când vor fi mari, unde vor să ajungă. Circa 90% nu știu, 10% au o idee, dar puțini știu exact unde vor să ajungă.
Un studiu întreg făcut de Harvard pe zeci de ani arată că studenții care știau din facultate exact ce vor să facă au ajuns cel mai sus și cel mai bine în viață. Ceilalți au mers „cu flow-ul”, lăsând vântul să decidă direcția. Recomandarea mea este să ai un plan, un obiectiv, o direcție pentru care să tragi și să vrei să ajungi undeva. La început, planul era să ajung CEO, dar între timp s-a mai schimbat.
🏫 Care au fost elementele formative din perioada școlii și de început de carieră?
Când eram la școală, am participat la olimpiade de matematică și am ajuns la olimpiada națională de fizică în liceu. În ultimii ani de facultate, am început să merg la târgurile de joburi. Mi-am făcut un CV frumos, cu data nașterii, adresa, facultatea și am inclus olimpiadele, sperând să impresionez. M-am dus la Târgul de joburi din Politehnică, am întrebat despre posturi, dar nu mi-a plăcut nimic. Am lăsat doar vreo 10 CV-uri și nu m-a sunat nimeni. Mi-am zis că e ceva în neregulă.
Anul următor, mi-am refăcut CV-urile, le-am lăsat la toți, fără să mai întreb ce fac. Iarăși nu m-a sunat nimeni, și m-am întrebat ce se întâmplă. Apoi, m-am întâlnit cu o colegă care tocmai se angajase ca și consultant de vânzări pentru asigurări și pensii private la ING. A fost o alegere: să lucrez în IT, după ce terminasem Automatica, sau să lucrez în ceva care aducea bani.
În anii 2000, vânzările aduceau bani. Agenții de vânzări erau foarte bine plătiți. În IT erau puțini angajați programatori, care instalau Windows-uri și reparau imprimante. IT-ul nu era ce este azi. Am decis să nu merg în IT și mi-a plăcut mai mult să lucrez în vânzări, deoarece am și o latură extrovertită, îmi place să vorbesc și să interacționez cu alte persoane. Am lucrat vreo 6-7 ani în vânzări și am făcut toate cursurile de pe piață.
💰 Ce ai vândut în acea perioadă?
M-am angajat la ING, care se numea ING Nederlanden pe vremea aceea (acum NN). Am vândut asigurări de viață și pensii private. A fost o experiență extraordinară, chiar am învățat multe.
La început, când sunam prieteni, rude și cunoștințe, a fost OK. Mă întâlneam cu ei, le explicam și încercam să vând. Dar în momentul în care a trebuit să trec în piața rece, când s-au terminat prietenii și cunoștințele, și trebuia să sun la necunoscuți ca să le cer o întâlnire, aveam un gol în stomac. Suna de la numere aleatorii și le spuneam pitch-ul.
La început, era foarte dur: unii îmi ziceau să îi las în pace, că sunt al șaptelea în ziua aia, iar eu închideam telefonul și nu mai sunam pe nimeni în ziua respectivă. După doi ani însă, am învățat să vorbesc atât de bine la telefon cu necunoscuții, încât mi-a dispărut golul din stomac. Chiar dacă eram al șaptelea, le ziceam că al optulea semnează, așa că am venit la fix, și ne despărțeam râzând la telefon. Am învățat să vorbesc cu încredere, vocea nu-mi mai tremura.
Această experiență mi-a folosit toată viața. Acum, nu am nicio reținere. Pot să sun pe oricine, inclusiv pe președinți, dacă am nevoie de ceva de la ei.
🚀 Ce sfat ai pentru cineva care e în call center și vrea să treacă de „golul din stomac”?
Orice faci, succesul este în afara ariei de confort. Dacă nu ești confortabil să vorbești cu străinii, ar fi o experiență foarte utilă să stai măcar un an-doi în vânzări. Lucrul acesta te ajută în restul vieții. De exemplu, acum la Vodafone sunt mulți colegi care au o reținere să sune un director pentru a rezolva o problemă. Eu nu am nicio reținere, pun mâna pe telefon și l-am sunat. Asta e diferența: eu pot rezolva niște probleme pe care alții nu le pot rezolva.
📞 Cum ai făcut trecerea de la vânzări la call center?
După ce am stat la ING doi ani și jumătate – an de an rămânea doar jumătate din câți ne angajasem, era destul de greu – m-am angajat în call center. Visul meu era să lucrez la Connex sau Dialog. Înainte de Vodafone și Orange, au fost Connex și Dialog, primele multinaționale din România, care au fost cumpărate de Vodafone și Orange. Era un dream job, era ca și cum plecai în America, ieșind direct din comunism.
Mi-am dorit mult să ajung acolo și mi-am depus CV-ul pe fax la Connex și Dialog. După doi ani, mă sună cineva de la Dialog: „Bună ziua, ne-ați trimis un CV acum doi ani, haideți la interviu”. M-am bucurat, deși am întrebat de ce a durat atât. Mi-au spus că aveau 300 de CV-uri pe zi.
Acolo, am avut interviu de grup și interviu personal. Am încercat să le spun cât sunt de deștept, am menționat olimpiadele, dar nu i-a interesat absolut deloc. La interviul de grup, am vorbit iarăși prea mult și m-au respins. Nu puteam să înțeleg de ce pe mine nu, când o colegă lucra acolo, iar eu fusesem la olimpiade și știam atâtea lucruri.
Nu m-au luat, dar m-au sunat și de la Orange. M-am dus și acolo, am vorbit mult și am picat și acolo.
Mai aveam o singură șansă la Zapp.
La Zapp (al treilea operator). Am intrat pe Google și am citit „cum să te pregătești pentru un interviu”. Acolo scria: nu vorbi neîntrebat. Eu vorbeam într-una. Scria să răspunzi fix la întrebările care ți se adresează, și apoi să taci. Când te întreabă ce o să faci peste cinci ani, spui că vei lucra tot în această companie, pe o poziție cu mai multă răspundere.
La întrebarea „de ce vrei la noi?”, nu le spui că te-au respins Dialog și Connex, ci le spui că ești pasionat și numai la ei voiai să ajungi. Și la sfârșit, când îți zice de salariu, zici că vrei mai mult, negociezi.
M-am dus la interviu la Zapp, am tăcut, am răspuns cu lux de amănunte, și apoi am tăcut. Când m-a întrebat ce vreau să fiu peste cinci ani, am spus că tot acolo, pe o poziție cu mai mare responsabilitate. Când m-a întrebat de ce la Zapp, am spus că sunt pasionat de telefoane mobile de când eram mic, știam toate review-urile despre ele și îmi plăcea tehnologia lor militară. Dacă m-aș fi dus la o firmă de bere, aș fi spus că sunt pasionat să vând oamenilor mai multă bere.
A doua zi, m-au sunat și mi-au zis: „ești angajat!”. La call center, salariul era 800 de lei (acum 20 de ani). Am spus că e cam puțin, că vreau 1.000 de lei, dar mi-au zis că oferta e fixă, și dacă nu, mai așteaptă 30 la coadă. Am acceptat, bifând și partea cu negociatul.
🏢 Următorul pas a fost Romtelecom
Am ajuns la call center. A fost o perioadă frumoasă, după care am trecut la Romtelecom. Am fost agent de vânzări pe clienți mici, medii, apoi pe clienți mari ca Account Manager. Eram entuziasmat: aveam mașină, telefon și laptop. Era wow, nu mai contau banii.
Am învățat multe și acolo, atât partea frumoasă, cât și partea urâtă a vânzărilor. Era multă presiune, stres și target. În fiecare lună, porneai de la zero și trebuia să atingi un anumit target; dacă nu-l făceai, începeau presiunile și problemele.
📉 De la vânzări la Consultanță
M-am săturat de vânzări. Prin 2008, m-am gândit ce vreau să fac în viitor. Am zis că, dacă tot trebuie să stau 8 ore pe zi la un job, măcar să stau pe bani. Am căutat pe Google „top cele mai bine plătite meserii din lume”. Locul întâi era expert în achiziții și fuziuni (Mergers & Acquisitions), care mi s-a părut complicat. Locul doi era consultant în management. Am aflat că sunt experți care vin când o firmă are probleme, o scot din probleme și apoi pleacă. Asta mi s-a părut foarte tare, mi-am zis: „asta aș face!”.
Am căutat ce firme de consultanță existau în România, cum ar fi KPMG, Deloitte, PriceWaterhouseCoopers, Ernst & Young și încă vreo 11 în total. Am trimis CV-ul la toate, dar nu m-a sunat nimeni.
Atunci am realizat puterea gândului: în momentul în care mi-am setat obiectivul să ajung într-o firmă de consultanță, creierul meu a conspirat cu Universul. O colegă de la Romtelecom, care se angajase la o a 12-a firmă de consultanță care nu era trecută în „pagina urii” (o carte cu toate firmele din România), mi-a spus că fac angajări. M-am dus și m-am angajat.
Acolo am ajuns unde voiam, dar am învățat Project Management. Mi-am luat cele mai bune certificate din lume la momentul respectiv pe Project Management și am învățat cum să fac Project Management cu adevărat. Am lucrat la integrarea tehnică a României în spațiul Schengen, fiind cel mai junior membru din echipa de 11 oameni. Îmi convenea, pentru că am învățat să fac lucrurile respectând toate procedurile.
Cariera care Bate Crizele cu Cristian Ioniță
⚠️ Criza din 2008 și Antreprenoriatul în Paralel
Apoi a venit criza din 2008. Primele bugete tăiate într-o firmă, în caz de criză, sunt consultanța, training-urile și marketing-ul. Acestea dispar imediat la fiecare criză. Firmele de consultanță au început să aibă din ce în ce mai puțini clienți și au trebuit să dea oameni afară.
Firma la care lucram, care se extinsese regional, a anunțat întâi reducerea salariilor cu 20%. Apoi au anunțat că vor da jumătate de oameni afară, și în final i-au dat pe toți. Am zis că m-am lămurit cu consultanța.
Ce mergea pe criză? Online-ul și vânzările la mâna a doua. În România, era un site mare, okazii.ro, care era eBay-ul României, un fel de OLX de acum 20 de ani. Dacă voiai să înveți online în România, aveai două locuri: eMAG și okazii.ro. Prin intermediul unui prieten care lucra la Okazii și care făcea interviuri pentru directori de vânzări, m-am dus și m-am angajat.
Acesta a fost primul salt de la o poziție de execuție la una de management. Îmi doream acest lucru la 30 de ani și îmi trebuia și pentru MBA, unde trebuia să am 5 ani de management. Am fost fericit, am început cu 5 oameni și în final am ajuns să am 20 de oameni. Acolo am învățat foarte bine online-ul, mi-am luat certificate de Google Analytics și Google Ads, și am înțeles cum să fac campanii de marketing.
Cum ai gestionat experiența antreprenorială în paralel cu jobul?
În 2008, pe când eram la firma de consultanță, m-am dus la conferințe de dezvoltare personală și cursuri despre managementul banilor, citind cărțile lui Kiyosaki. Trainerii spuneau să nu mai muncesc pentru alții, să fiu propriul meu șef. Mi-am zis că trebuie să îmi fac firma mea pentru a avea mulți bani.
În criză, m-am gândit că ar merge service-urile auto, spălătoriile auto și restaurantele. Am ales un restaurant fast-food. M-am gândit că dacă alții cu 4 clase pot, pot și eu, având atâtea școli și traininguri. Am greșit fatal: sunt mulți oameni cu 4 clase care îmi dau clasă la cum se fac afaceri și cum se protejează cash-ul.
Eram angajat la firma de consultanță, aveam un asociat care stătea la restaurant, și eu mă duceam seara acolo. Am crezut că pot să pun un manager și nu trebuie să stau eu, ca patron, dar trebuia să fac contabilitate, registre, să mă ocup de problemele zilnice (se strica ceva, lipsea ceva, trebuia cumpărat ceva).
Am ținut afacerea cam un an și jumătate, în plină criză. Pierdeam bani în fiecare lună. Mâncarea a mers în continuare, dar nu la restaurant, ci la alimentare și piață. Restaurantele au dat faliment pe capete. Oameni care făceau un miliard pe lună plângeau în criză, trebuind să închidă locațiile.
Eu nu știam asta, credeam că sunt deștept și mă descurc. Banii pentru a porni afacerea (echipamente, renovări) m-au costat vreo sută de mii de euro. Mi-am luat credit de la bancă în franci elvețieni pe 30 de ani. Într-o noapte, francul elvețian s-a dublat și datoria mea tot creștea.
M-am băgat într-un domeniu pe care nu-l cunoșteam și care nu-mi plăcea. Criza nu mi-a dat timp să învăț. Sfatul meu este: nu vă băgați în ceva ce nu vă place, dacă nu sunteți pasionați.
📉 Lecția de după eșecul antreprenorial
Efectiv pierdeam bani în fiecare lună, nu reușeam să scot mai mulți bani decât cheltuiam. A trebuit s-o închid, pe scurt. Am continuat să pierd bani pentru că nu îmi venea să renunț, mă gândeam la câți bani, timp și suflet am investit. Nu puteam să accept că am dat greș. A fost o lovitură.
Nu este greu, este extraordinar de dur. Trebuie să ai stomac pentru așa ceva și să fii foarte puternic mental. Eu nu am fost. Am intrat într-o depresie, timp de trei luni nu am mai putut. Îmi venea să vomit când mă sculam din pat din cauza stresului acumulat.
Într-o dimineață, m-au sunat 7 furnizori, de la bancă (întârziere cu rata), proprietarul (întârziere cu chiria, mă dă în judecată). Am fost corect, am avut toate actele, dar nu am putut să le plătesc și am închis. Pe la 9:30 dimineața, după acele telefoane, pur și simplu mi-a căzut capul. Am intrat într-o depresie, mă gândeam cum o să mă descurc. Rata era foarte mare, 100.000 de euro deveniseră 200.000 într-o noapte.
Cum ai reușit să treci peste?
Într-o zi, după ce am zăcut 3 luni în depresie, m-am ridicat, am luat o foaie și am scris tot ce puteam să fac pentru a limita pierderile. Am notat ce avocat și ce contabil să contactez. Apoi, mi-am stabilit o nouă direcție: online-ul, ceea ce mergea pe criză.
M-am reinventat și remodelat, mi-am învățat lecția și am mers mai departe. Nu m-am mai băgat în ce nu știam sau nu-mi plăcea.
📉Trecerea de la faliment…
Am ajuns director de vânzări la Okazii, am învățat multe despre online și campanii de marketing. După 4 ani, a intrat OLX pe piață, care se numea pe vremea aceea mercador.ro. Mercador avea în spate un grup financiar foarte puternic, Naspers, care extrăgea diamante din Africa de Sud. Ei băgau bani mulți prin fonduri de investiții care creșteau firme pe diferite industrii.
Au venit la Okazii cu o sumă de milioane de dolari, dar patronul de la Okazii a cerut de 10 ori mai mult. Naspers a zis că oricum intră și că o să-i mănânce. Au intrat cu un site mult mai slab, dar era gratuit și nu lua comision de la vânzători. Okazii era cel mai tare site din România, dar vânzătorii au migrat ușor la Mercador. Mercador a pierdut bani timp de 5 ani, băgând milioane de dolari în reclamă la TV, până când a sufocat Okazii.
💡 … La Proiectele Inovatoare
După ce am plecat de la Okazii, m-am dus la Vel Pitar, schimbând complet direcția, de la online la o fabrică. Patronul era același, și m-a trimis acolo împreună cu alți oameni pentru un proiect de Digital Transformation.
Acolo am făcut unele dintre cele mai faine proiecte din viața mea. Vel Pitar nu era o singură fabrică, ci 13. Lucrând la sediul central din București, am făcut o transformare completă a lanțului logistic. Am văzut transformarea de la a lua comenzi pe hârtie la a le lua pe tabletă, iar agenții de vânzări au trecut de la caiet la tabletă.
Ulterior, am creat un sistem, un robot pe computer, care lua comenzile automat, fără să sune nimeni. Am făcut predicția viitorului, care era un algoritm de statistică. Asta am învățat-o în timpul MBA-ului.
În fabrica de pâine, se produc milioane de pâini pe zi. Dacă produci prea mult, arunci pâinea și pierzi bani. Dacă produci prea puțin, pierzi comenzi. Am creat un sistem care, printr-un algoritm statistic de predicție, se uita la partenerii care nu dădeau comenzi și prezicea cu o acuratețe de 90-95% pe produsele mari cât se va vinde mâine.
În fabrică, comenzile se iau până la 8 seara, dar producția pentru a doua zi începe de la 2 după-amiaza și ține până la 5 dimineața. Nu mai poți corecta producția după ora 8, așa că e important să pornești cu numărul corect.
Înainte, era un dispecer bătrân în fiecare fabrică care spunea ce să producă din experiență. Eu am înlocuit dispecerul cu un program de Machine Learning.
📱 De la Vel Pitar la Vodafone
Mi-a plăcut partea asta de transformare digitală și am căutat un job în domeniu după ce am terminat MBA-ul. Am găsit postul de Digital Transformation Manager la Vodafone, am aplicat și am fost acceptat.
Acolo chiar m-a ajutat ce am învățat la MBA, pentru că la interviu au fost studii de caz. Trebuia să spun cum aș rezolva problemele dintr-o firmă. Făcusem atâtea studii de caz la MBA, încât știam ce e bine și ce e rău. Am avut o strategie unificată pentru toate țările din Europa. Produceam software pentru ei, care automatiza procese manuale prin diverse tehnologii.
Transformarea digitală, pentru noi, înseamnă digitalizarea (automatizarea proceselor manuale) și o transformare agilă (Agile Transformation). Acum, Project Management-ul se face prin metode Agile, nu prin metode clasice.
🎓 De ce ai vrut să devii profesor?
Îmi plăcea să țin cursuri. Devenisem foarte bun pe ce făceam, învățam bine produsele și țineam cursuri pentru colegi. La Vel Pitar, am făcut un modul de cursuri filmat despre vânzări și marketing. Mi-am dat seama că îmi place să fac asta.
Când am ajuns la Vodafone, eram hotărât să ajung CEO. Am încercat să ajung pe poziția de Head of Digital, dar nu am reușit din prima. Am început să fac coaching de carieră ca să văd ce îmi doresc cu adevărat să fac în viață.
Am descoperit că, pentru a urca pe scara ierarhică, aproape toți oamenii de deasupra mea lucrau 16 ore pe zi. Se trezeau la 6 dimineața, citeau mail-uri, făceau prezentări. Aveau întâlniri până la ora 7 seara, fără pauză, iar seara mai lucrau până la 9-10, inclusiv sâmbăta și duminica. Și nu erau plătiți regește. Până ajungi în board, creșterile de salariu pe toate nivelurile de middle management sunt foarte mici.
M-am întrebat dacă vreau să muncesc atât de mult. Nu-mi era frică de muncă, dar nu toate întâlnirile sunt plăcute.
Ce ai descoperit în urma sesiunii de coaching?
Sesiunea de coaching a fost foarte interesantă. Am vorbit despre ce mi-a plăcut în trecut, ce mă făcea fericit, ce nu mi-a plăcut și ce aș vrea să fac.
Am descoperit că îmi place să vorbesc în public, să mă duc la conferințe, să predau și să țin training-uri. Știu statistică, Python și Machine Learning. Mi-am făcut un plan cu ce mai am nevoie să învăț pentru a deveni foarte bun pe partea de programare în Inteligența Artificială.
Mi se pare că cel mai important lucru în lume este să-ți găsești o pasiune și să faci ceva acolo. Banii vor veni și totul se va aranja magic dacă faci ceea ce-ți place. Un lucru care te pasionează îl vei face mult mai bine și nu vei suferi. Oamenii pasionați de management nu suferă dacă stau 16 ore pe zi, pentru că îi încarcă, le place să decidă și să fie implicați în toate. Pentru alții, ar fi un chin, s-ar consuma în 3 ani.
Am hotărât să pivotez de la obiectivul de CEO la cel de a deveni profesor, trainer și cel mai bun expert în Inteligența Artificială din România. Mi-am făcut un plan de training super intensiv, cu tot ce trebuie să învăț despre Python, algoritmi de Machine Learning și Generative AI. Am învățat intensiv timp de 3 ani și încă mai învăț.
🤖 Diferența dintre Machine Learning, AI și Generative AI
Matematica este o știință. O ramură a matematicii este statistica, care se ocupă cu analiza datelor. În statistică, există un cerc mai mic numit Machine Learning.
Machine Learning nu este altceva decât statistică pe calculator. Toți algoritmii de Machine Learning pot fi descompuși în formule de statistică legate una de alta. Marile companii nu au inventat nimic nou în Machine Learning; au luat formule făcute de matematicieni și statisticieni de la 1800-1900 și le-au aplicat pe calculator.
Din 2008, calculatoarele au devenit suficient de puternice să analizeze date foarte mari (Big Data), și atunci a apărut noțiunea de Machine Learning. Americanii, fiind buni la marketing, au rebrânduit statistica și i-au zis Machine Learning. Brusc, a devenit ceva cool.
În interiorul algoritmilor de Machine Learning există rețeaua neuronală, care copiază creierul. Aceasta e făcută din anii ’60, nu a fost inventată de Google. Generative AI a apărut acum 3 ani și este un subset din rețeaua neuronală. Folosește rețeaua neuronală în aplicații de tip ChatGPT, Llama sau Claude.
Aceste unelte sunt ca un om care a citit tot ce există în lume. Google a scanat 40 de milioane din cele 140 de milioane de cărți scrise. ChatGPT a citit toate site-urile din lume (pagini de internet, Github, subtitrări de pe YouTube). De aceea, poate răspunde și greșit, pentru că a învățat și de pe site-uri cu prostii. Pentru el, Python sau Java sunt o altă limbă străină. Este ca androidul Data din Star Trek, știe tot despre tot.
Cum a devenit statistica o pasiune?
Am studiat statistica prima dată la MBA. Când am văzut-o, m-am întrebat ce e cu prostia asta, că nu folosește la nimic. Singurul caz de utilizare pe care îl știam erau sondajele la alegerile parlamentare. Statistica se făcea pe hârtie și era foarte teoretică.
Din 2008 s-a schimbat ceva: statistica a început să poată fi aplicată pe calculator, pe date reale și mari. Am început s-o studiez la MBA, iar cum nu-mi plăcea, am fost pus într-o echipă și trebuia să fac eu toate temele. Am început s-o înțeleg, dar tot nu-mi plăcea, până când în ultimul capitol scria predicția viitorului . Asta mi s-a părut interesant.
L-am întrebat pe profesor dacă chiar se poate prezice viitorul cu statistica, iar el mi-a confirmat. Mi-a spus că pe baza a ceea ce s-a întâmplat în trecut, există tipare și trenduri în date care pot fi extrapolate pe viitor.
Lucram la Vel Pitar în acel timp, și Universul a conspirat să îmi vină un proiect de făcut exact cu predicția viitorului. Am găsit un use case făcut de o fabrică din Spania, care prezicea câtă pâine să vândă mâine. L-am înțeles, deoarece exact asta studiam, și l-am explicat board-ului fabricii. Mi-au spus să îl fac și la noi. Am zis 6 luni, dar mi-a luat 2 ani.
Cred că am fost prima fabrică din România cu un sistem de acest gen. Acesta reduce foarte mult pierderile, estimând matematic cât trebuie să comanzi și să produci.
Există o scurtătură pentru a descoperi ce ne place?
Mi-aș fi dorit mult ca la 20 de ani să vină cineva să îmi spună: „Uite Cristi, astea-s toate meseriile din lume. Uite salariul, cariera, cât poți să ajungi, ce trebuie să faci; alege-ți tu!”. Nu a venit nimeni.
Asta este ceva pentru care trebuie să te lupți singur, să studiezi, să întrebi, să faci interviuri cu alți oameni ca să afli ce se întâmplă. Nu prea există o scurtătură. Ceea ce îți place se poate schimba. Când ajungi să faci ce credeai că îți place, poți constata că nu e chiar așa.
În ziua de azi, nu mai există un singur job, ca pe vremea părinților noștri, care lucrau pe același post toată viața. Peste 10 ani, e șansa ca jobul tău să nu mai fie nevoie sau să se transforme atât de tare încât să fie nevoie să înveți altceva. Din 5 în 5 ani, trebuie să ne reinventăm și să învățăm ceva nou. Asta, dacă vrem să câștigăm bine și să avem o poziție relevantă pe piață.
Ce le recomanzi celor care se pregătesc pentru următorii 5-10 ani?
În ziua de azi, mai există două meserii: IT și restul. Le-aș recomanda să învețe ceva în IT, dacă face parte din sfera lor de pasiune și abilități. Cred că toată lumea va trebui să știe programare în anii care urmează.
Toți vom avea un asistent AI care va învăța tot despre noi, ne va ajuta și ne va fi ca un înger protector. Îl văd ca pe un expert lângă tine, care știe tot despre toate domeniile, mai bine decât știi tu. Te poate ajuta fantastic să îți faci mai bine jobul și să îți satisfaci curiozitățile. Eu nu am mai intrat pe Google de un an; orice curiozitate am, îl întreb pe ChatGPT.
Elementele care te mențin un manager apreciat
În general, sunt două tipuri de oameni. Eu încerc foarte mult să fiu plăcut de toată lumea. În legătură cu oamenii pe care îi am în subordine, am încercat întotdeauna să-i las într-o poziție mai bună decât cea în care i-am găsit. Am încercat foarte mult să-i îmbunătățesc pe fiecare, uneori chiar prea mult, cu forța.
Fiind pasionat de conceptul de continuous learning, am făcut foarte bine planul de traininguri pentru toți. I-am încurajat pe toți să se gândească la obiectivele și poziția următoare pe care și-o doresc, și ce trebuie să învețe pentru a ajunge acolo.
Am oferit multor oameni o șansă de a se duce într-o poziție nouă, chiar dacă nu aveau toată experiența, dar eu consideram că au potențialul. Rolul nostru nu este doar de a asigura că își fac treaba, ci de a-i ajuta să meargă mai departe, să înțeleagă cum se pot face lucrurile și să-și atingă următoarele obiective de carieră.
📝 Gând de final
Dacă ar fi să rămâneți cu un lucru din toată discuția, acesta ar fi: strong> Gândiți-vă ce vreți să faceți în viață.
Găsiți-vă un coach profesional, cineva care să fie cu minim 20 de ani mai mult decât voi. Faceți interviuri și discuții cu cât mai mulți oameni de succes pe diverse domenii. Rugați-i să vă povestească cum e o zi din viața lor, câți bani câștigă, care sunt sarcinile pe care trebuie să le facă, ce au învățat și cum au ajuns acolo. Aflați cât mai multe lucruri despre ce vă așteaptă în viitorul apropiat.
Apoi, duceți-vă și învățați skill-urile care vă lipsesc. După ce ați stabilit obiectivul, faceți-vă un plan de training. Vă duceți la o firmă de cursuri profesionale și învățați skill-urile. Apoi, începeți să căutați joburi, internship-uri și oportunități în industriile care vă pasionează. Dar trebuie să știți întâi ce vreți, și asta nu e deloc ușor.
***
Daca si tu vrei o cariera care bate crizele cu Cristian Ionița poți lucra cu el contactând-l pe Linkedin sau poți sa ne scrii si noi îți răspundem cu soluții alternative.
M-am saturat sa aud „Nu folosesc AI-ul ca mă prostește. Vreau sa îmi folosesc mintea” si multe altele de acest fel. Așa ca vin cu informații din cercetări recente sa-ti răspund la întrebările: Mor Neuronii din Cauza AI?
Sau de ce atâta discuție, când soluția pare simpla „Nu folosesc” Atunci propun sa „Nu mai folosi mașina, metroul sau trenul, caci iți distrug mușchii”, „Nu mai folosit telefonul, calculatorul de buzunar, mașina de spălat haine, televizorul si orice alt instrument electronic pentru ca la rândul lor te împiedică sa te folosești de mușchi cu care te-ai născut”. Acum înțelegi de ce nu e chiar atât de ușor de renunțat la AI.
Te rog da-i o șansă articolului, iar la final iei decizia.
Pentru ca întrebarea „Mor neuronii din cauza AI?” – nu este doar un cârlig destinat sa te prindă in mrejele unui articol, ci o întrebare legitimă, ancorată în necunoștință, psihologie cognitivă și biologie evolutivă.Ea reflectă teama că, prin delegarea funcțiilor noastre mentale unor algoritmi de siliciu, ne condamnăm la atrofie.
🧠 Arhitectura Gândirii
💻 Wetware vs. Hardware
Pentru a înțelege impactul AI asupra inteligenței umane, este necesar să stabilim mai întâi diferentele dintre „wetware-ul” (creierul uman) și hardware-ul de siliciu care stă la baza inteligenței artificiale. Deși rețelele neuronale artificiale sunt inspirate din biologie mimând structura sinaptică, modul lor actual de funcționare este diferit. Această diferență constituie cheia înțelegerii limitelor pe care AI le are în replicarea experienței umane.
❤️ Caracterul inseparabil al Inteligenței umane
Inteligența umană nu funcționează ca un calculator logic izolat într-o cutie craniană sterilă; este un proces inseparabil de corpul care o găzduiește și de mediul în care evoluează. Cercetările conduse de Tina Grotzer la Harvard Graduate School of Education , subliniază. Mintea umană este „mai bună decât Bayesiană”. Altfel spus, deși creierul uman folosește procese probabilistice similare cu algoritmii AI pentru a prezice rezultatele și a procesa informații senzoriale, el integrează o dimensiune suplimentară pe care mașinile actuale nu o posedă: markerii somatici.
Markerii somatici, (teorie dezvoltată de neurocercetător Antonio Damasio), ne indica faptul ca procesul nostru decizional nu este pur logic. El este ghidat de semnale corporale – emoții, senzații, modificări ale ritmului cardiac sau ale pielii – care au fost asociate inconștient cu rezultate trecute, pozitive sau negative. Când o ființă umană se confruntă cu o decizie, cortexul prefrontal nu procesează doar datele logice și probabilitățile matematice, ci re-accesează starea emoțională și somatică asociată cu experiențe similare.
Acești markeri acționează ca un sistem de avertizare rapidă sau stimulent. Ei reduc aria de căutare al deciziilor posibile și permit acțiuni eficiente în condiții de incertitudine. Pacienții cu leziuni ale cortexului prefrontal deși își păstrează intelectul și memoria intacte, devin incapabili să ia decizii simple sau să învețe din greșeli. Deoarece le lipsește conexiunea emoțională cu consecințele acțiunilor lor. Ei pot analiza la infinit costurile și beneficiile, dar nu pot „simți” care este alegerea corectă.
AI-ul oricât de avansat, funcționează pe baza optimizării matematice. Poate procesa milioane de scenarii pe secundă, calculând probabilități cu o precizie inaccesibilă omului, dar nu „simte” greutatea unei decizii. Lipsește contextul supraviețuirii, frica de moarte, dorința de reproducere sau durerea eșecului. Inseamnă că, în situații ambigue, morale sau etice, AI poate oferi soluții optimizate matematic, dar dezastruoase din punct de vedere social, deoarece nu integrează emoția.
🔭 Focalizarea Laser vs. Adaptabilitatea Reflectorului
O altă diferență critică între cele două forme de inteligență este în mecanismele de atenție și percepție a lumii. AI (Focalizare de tip Laser): Sistemele AI actuale posedă o capacitate de „atenție” (în sensul tehnic al mecanismelor de atenție din arhitecturile Transformer) care este neobosită și capabilă să proceseze fluxuri multiple de date simultan fără degradarea performanței. Senzorii lor pot detecta spectre de lumină sau frecvențe sonore imperceptibile omului, măsurând variabilele de mediu cu o precizie absolută. Într-o sarcină care necesită monitorizarea a o mie de camere de supraveghere simultan, AI-ul este imbatabil.
Omul (Focalizare de tip Reflector): Atenția umană este limitată, supusă oboselii și distragerii. Totuși, ea compensează prin flexibilitate și integrare contextuală. Omul percepe nu doar datele brute, ci și contextul emoțional al acestora. Avem capacitatea de a schimba rapid contextul (context switching) și de a reprioritiza informația în baza unor valori morale sau a unor intuiții sociale. O adaptabilitate pe care mașinile, blocate în parametrii lor de antrenament, nu o pot replica încă. Omul poate ignora un detaliu tehnic pentru a salva o relație socială; AI-ul ar putea optimiza detaliul tehnic cu prețul relației.
🎨 Sinteza Probabilistică vs. Inspirația Existențială
Când vorbim despre „creativitatea AI” trebuie sa fim atenți la diferența dintre generarea de noutate și actul creativ inspirat. AI: Ceea ce numim creativitate în cazul modelelor generative (GenAI) este o recombinare probabilistică a datelor existente. AI „creează” picturi sau simfonii identificând modele statistice în miliarde de exemple umane și generând variații noi care respectă aceste reguli. Este o formă de imitație la scară industrială, constrânsă la date istorice. AI nu are o viață interioară, nu suferă și nu visează; prin urmare, arta sa este o formă fără fond. Omul: Creativitatea umană se bazează și ea pe sinteza experiențelor anterioare. Este catalizată de motivație intrinsecă, de nevoia de a comunica o stare interioară, de cultură, traumă, bucurie și experiență subiectivă.
🧠 Mor neuronii din cauza AI?
Neuronii nu mor în sensul necrozării toxice cauzate de radiații sau otrăvuri, dar conexiunile dintre ei – sinapsele care formează baza abilităților noastre cognitive – suferă modificări. Principiul fundamental al neuroplasticității este „use it or lose it” (folosește-l sau pierde-l). Dacă AI preia funcțiile cognitive, creierul, într-un efort de conservare a energiei, va elimina circuitele neuronale devenite „inutile”.
📉 Descărcarea Cognitivă (Cognitive Offloading) și Atrofia Sinaptică
Ce îngrijorează comunitatea neuroștiințifică este „descărcarea cognitivă” (cognitive offloading). Aceasta apare atunci când externalizăm procesele mentale complexe – memoria, navigația, calculul aritmetic, structurarea logică – către un dispozitiv extern sau un algoritm. Studiul MIT Media Lab: Un studiu recent a utilizat electroencefalograma (EEG) pentru a monitoriza activitatea cerebrală în timp real pe parcursul scrierii eseurilor. Participanții au fost împărțiți în grupuri care foloseau doar creierul („Brain-only”) și grupuri care foloseau LLM-uri (precum ChatGPT).
Rezultatele au fost frapante: participanții „Brain-only” au arătat cele mai puternice și distribuite rețele neuronale, cu o conectivitate robustă. În contrast, utilizatorii de LLM au afișat o „activitate cognitivă redusă” generalizată. Consecința pe termen lung este „Lenevia Cognitivă”. Când utilizatorii de LLM au fost forțați să scrie ulterior fără asistență aceștia au arătat o conectivitate redusă a undelor alfa și beta. Au avut dificultati in a reactiva circuitele cognitive nefolosite. Aceasta sugerează că dependența de AI nu este doar o schimbare temporară de strategie, ci poate duce la o slăbire funcțională a capacității de a gândi independent.
✂️ Pruning Sinaptic vs. Moartea Celulară
Pentru a răspunde precis la întrebarea despre „moartea neuronilor”, trebuie să distingem între moartea celulară (apoptoza) și eliminarea sinapselor (synaptic pruning). Pruning-ul Sinaptic: În dezvoltarea normală a creierului, și continuând pe tot parcursul vieții, creierul elimină sinapsele care sunt slab activate pentru a eficientiza rețelele neurale. Proteine precum C1q (parte a sistemului imunitar complement) marchează sinapsele inactive pentru eliminare. Acesta este un proces natural de rafinare.
Legătura cu AI: Riscul utilizării excesive a AI este accelerarea patologică a acestui proces în zonele responsabile de gândirea critică și memorie. Dacă nu mai „exersăm” memoria sau logica, va „curăța” aceste conexiuni ca fiind redundante. Deși neuronul în sine poate supraviețui, el este izolat. În esență, „hardware-ul” rămâne, dar „software-ul” biologic este șters. Acest proces de pierdere a sinapselor este corelat în mod obișnuit cu declinul cognitiv și, în forme extreme, cu patologii precum Alzheimer.
🚕 Lecția Taximetriștilor Londonezi
Unul dintre cele mai celebre studii în neuroștiință oferă o analogie perfectă și avertismente clare pentru era AI. Cercetătorii de la University College London au scanat creierele taximetriștilor care au trecut prin procesul de memorare a „The Knowledge” – harta mentală a celor 25.000 de străzi din Londra.
Rezultate: Hipocampul posterior (pentru memoria spațială și navigare) era semnificativ mai mare volumetric la taximetriști decât la grupul de control. Mai mult, volumul creștea proporțional cu anii de experiență, demonstrând capacitatea creierului de a crește fizic (neurogeneză sau sinaptogeneză) ca răspuns la cerințele cognitive.
Reversul medaliei: Introducerea GPS-ului schimbă ecuația. Utilizarea navigației asistate reduce cererea asupra hipocampului. Prin analogie, dacă AI devine „GPS-ul pentru gândire critică, scriere și argumentare”, riscăm o atrofie a zonelor cerebrale responsabile cu sinteza, structurarea logică și memoria de lucru. La fel cum mușchii se atrofiază în imponderabilitate, hipocampul și cortexul prefrontal își reduc volumul și densitatea sinaptică din lipsă de „gravitație cognitivă”.
🌐 Efectul Google și Amnezia Digitală
Cercetările indică faptul că, atunci când creierul știe că informația este stocată extern și accesibilă oricând (pe Google, Wikipedia sau acum ChatGPT), el nu mai alocă resurse metabolice pentru a memoria pe termen lung. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „Efectul Google”. Mecanismul: Hipocampul arată o activitate redusă când suntem convinși că vom avea acces la informație mai târziu. Aceasta duce la „amnezie digitală” – incapacitatea de a reține informații (ex: numere de telefon sau fapte istorice fără suport digital).
Riscul Critic: Fără o bază de cunoștințe internalizate (memorie semantică), gândirea critică este imposibilă. Creativitatea și inovația apar din conexiunea neașteptată a ideilor deja existente în mintea noastră. Nu poți conecta idei inovatoare dacă mintea ta este un „depozit gol” care se bazează exclusiv pe interogări externe punctuale.
📱 Dependența Digitală și Structura Creierului
Deși studiile pe termen lung despre AI sunt încă la început, putem vorbi despre dependența de internet și smartphone. Aceste tehnologii precursoare au lăsat deja amprente fizice asupra creierului uman. Modificări Structurale: Studiile de imagistică prin rezonanță magnetică (MRI) au arătat că utilizarea excesivă a smartphone-urilor și dependența de internet sunt asociate cu reducerea volumului de materie cenușie. Aceste regiuni sunt responsabile pentru controlul inhibitor (capacitatea de a spune „nu” impulsurilor), luarea deciziilor, procesarea emoțională și atenția executivă. O reducere a materiei cenușii aici corelează cu o impulsivitate crescută, o capacitate redusă de concentrare și o reglare emoțională deficitară. Dacă interacțiunea cu AI devine adicție, ne putem aștepta la o creștere a acestor modificări structurale.
🎓 Impactul Asupra Tinerilor și Învățării
Efectele sunt și mai pronunțate în cazul creierelor în dezvoltare. Studenții care se bazează excesiv pe AI pentru rezolvarea problemelor (de exemplu, la cursurile de programare) demonstrează o scădere a abilităților metacognitive (capacitatea de a reflecta asupra propriei gândiri și de a-și monitoriza procesul de învățare). Un studiu arată o bifurcație în rezultatele învățării: utilizarea pasivă a AI (doar pentru a obține răspunsul direct, copy-paste) a împiedicat învățarea și retenția, în timp ce utilizarea activă (folosind AI pentru explicații, dezbateri și clarificări conceptuale) a stimulat-o. Concluzie: AI nu distruge neuronii prin toxicitate directă, ci prin sedentarism cognitiv. Dacă tratăm AI ca pe o cârjă permanentă, mușchiul mental se atrofiază. Dacă îl tratăm ca pe o halteră (un partener de antrenament care ne provoacă), el poate deveni mai puternic.
***
Tu ce părere ai? Mor neuronii din cauza AI? Scrie-mi îngrijorările tale astfel încât sa te ajut in a-ti găsi echilibrul intre eficienta si sănătatea creierului tău.
Încep cu o întrebare simpla: Din toate proiectele in care ai participat, cat la suta dintre ele s-au finalizat la timp ? Nu știu cum e la tine pana nu îmi răspunzi, însă majoritatea celor cărora le-am adresat aceasta întrebare mi-au răspuns ca aproape nici unul. In acest context nu e de mirare de ce exista vorba planul de acasă nu se potrivește cu cel din târg. Te invit alături de noi sa descoperi cum Liderii Asigură Revoluția Digitală prin Managementul Proiectelor pentru ca nu chiar toate proiectele eșuează. Digitalul nu este un “nice to have” ci ò necesitate. și relevanța afacerilor.
Nu este suficient sa spui de astazi lucram astfel. Succesul depinde în mod direct de capacitatea leadershipului de a folosi managementul de proiect (PM) nu doar ca pe un instrument de execuție tehnică, ci ca pe un vehicul strategic pentru gestionarea schimbării umane și asigurarea adoptării de către angajați. Integrarea Managementului de Proiect și a Managementului Schimbării nu este opțională; conform cercetărilor, 47% dintre organizațiile care realizează această integrare raportează atingerea sau depășirea obiectivelor proiectului, o rată cu 17% mai mare decât cele care nu o fac. Citește mai departe si afla cum faci.
⚙️ Metodologii de Project Management pentru digitalizare
🌊 Metodologiile Predictiv-Secvențiale (Waterfall)
Metodologia Waterfall, sau abordarea predictiv-secvențială, este cel mai vechi cadru formal de PM. Acesta este caracterizat prin rigiditate, planificare detaliată efectuată integral la începutul proiectului și o aversiune inerentă la schimbarea cerințelor. Deși adesea considerat inadecvat pentru digitalizare, este potrivit daca ai nevoie de stabilitate, acuratețe și un nivel ridicat de reglementare ( compliance ). De exemplu: proiecte de infrastructură back-end sau unde schimbările bruște ar putea compromite integritatea datelor sau siguranța.
🔄 Adaptive (Agile, Scrum, Kanban)
Metodologiile Adaptive, sunt cele mai utilizate pentru digitalizare. Aceste cadre se concentrează pe livrări rapide și adaptabile, pe valoarea incrementală și pe un ciclu continuu de feedback. Ele facilitează colaborarea intensă în cadrul echipelor și cresc capacitatea de răspuns la nevoile în schimbare ale clienților și ale pieței. Utilizarea Agile este în creștere, dar nu domină: 24.6% dintre companii utilizează practici de management de proiect Agile. Totuși, în sectoarele orientate spre inovație, utilizarea metodelor Agile ajunge la 58% , reflectând o tranziție către cicluri de dezvoltare mai rapide și centrate pe client.
Modelul Hibrid combină planificarea predictivă (Waterfall) cu execuția adaptivă (Agile). Acest amestec oferă claritatea obiectivelor inițiale cu viteza de livrare și testarea timpurie specifice Agile. Statistica relevă importanța sa strategică: 31.5% dintre companii folosesc deja modele hibride. Abordarea Hibridă este adesea o soluție de tranziție, permițând organizațiilor să se familiarizeze gradual cu schimbările fără a perturba brusc operațiunile zilnice.
Un conceptual propus pentru susținerea digitalizarii în producție discretă este Modelul Hibrid "Stage-Gate – Agile – Design Thinking".
Acest cadru valorifică:
Stage-Gate: Pentru a asigura controlul decizional și de guvernanță în faza inițială de alocare a resurselor și validare strategică.
Design Thinking: Pentru a asigura o înțelegere profundă a nevoilor utilizatorilor și generarea de soluții centrate pe om.
Agile: Pentru execuția efectivă și adaptivă, în special în dezvoltarea de noi produse (New Product Development – NPD).
🌓 Abordarea Bimodală (Bimodal IT / Two-Speed IT)
Modelul Bimodal nu este o alternativă, ci o necesitate. Liderii folosesc acest model pentru a separa funcțiile IT și operaționale în două moduri distincte:
Mode 1 (Stabilitate): Se concentrează pe siguranță, acuratețe și reziliență. Utilizează metode predictive (Waterfall) pentru gestionarea infrastructurii critice și a sistemelor back-end tranzacționale.
Mode 2 (Inovație): Accentuează agilitatea, viteza și experiența clientului. Utilizează metode agile (Scrum) pentru dezvoltarea de aplicații front-end și proiecte cu rezultate mai puțin sigure.
Liderul devine un croitor ( Tailoring) metodologic. El înțelege că impunerea unei singure metodologii (fie Agile, fie Waterfall) pe întreaga organizație ar destabiliza fie sistemele critice (dacă se folosește Agile), fie ar ucide inovația (dacă se folosește Waterfall). Guvernanța bimodală permite coexistența acestor două viteze sub o viziune strategică unică.
🚀 Cum Liderii Asigură Revoluția Digitală prin Managementul Proiectelor
🗺️ Cum construiești Planul de Transformare Digitală (Roadmap)
Construirea unui plan de transformare digitală (roadmap) eficient asigura alinierea inițiativelor de PM cu obiectivele de business. Pentru aceasta ar fi bine sa utilizezi structuri flexibile de timp (luni, trimestre) sau chiar categorii strategice ( Now, Next, Later ) pentru a te concentra pe obiective și strategie, și nu pe termene limită rigide care ar putea inhiba adaptabilitatea specifică metodelor agile. Un plan de transformare eficient trebuie să includă livrarea iterativă a valorii. Un concept de folos pentru tine este Minimum Viable Products (MVP-uri). El permite obținerea rapidă de quick wins și creează valoare adăugată tangibilă. Acest lucru nu doar validează soluția, dar ajută și la asigurarea angajaților că transformarea progresează, contracarând scepticismul.
Pentru planurile care necesită abordarea Bimodală, roadmap-ul trebuie să delimitezi clar modul de lucru Mode 1 (stabilitate) de Mode 2 (viteză). Guvernanța bimodală, implementată prin plan, necesită mecanisme clare de comunicare și tranziție între cele două moduri, asigurând că noile platforme rapide (Mode 2) sunt aliniate și integrate cu infrastructura IT existentă, critică (Mode 1).
Principalii pași:
Evaluarea Stării Actuale (As-Is) .
Definirea Obiectivelor Strategice .
Obținerea Aprobării Stakeholderilor (Buy-in) .
Alocarea Resurselor .
Stabilirea Guvernanței (cine ia deciziile).
Pilotarea și Iterarea (începerea proiectelor pilot/MVP-uri).
⚠️ De la Riscuri la Soluții
Managementul de proiect în DT se confruntă cu un set dual de riscuri: cele legate de execuția tehnică și cele legate de latura umană a schimbării.
Expansiunea Scopului ( Scope Creep ) Acesta este cel mai frecvent risc, mai ales în mediile agile sau hibride, unde cerințele pot evolua rapid. Soluția: un Proces de Control al Schimbării ( Change Control ) documentat intr-un caiet ( Business Requirements Document – BRD ) și prin monitorizarea livrabilelor (Change Requests)
Depășirea Costurilor și Termenelor Proiectele de DT implică adesea costuri neprevăzute, cum ar fi timpul suplimentar al personalului, cerințele neașteptate de formare sau costurile variabile ale furnizorilor externi.
Soluția: cere informații în timp util (chiar în timp real) pentru a permite acțiuni corective, Dezvolta planuri detaliate (low-level project plans) care sunt vizibile pentru toți stakeholderii, asigurând o monitorizare atentă a bugetului.
Si lista continua
Rezistența la Schimbare Noile tehnologii și procese perturbă rutinele stabilite, generând teama de necunoscut și opoziție din partea angajaților. Această rezistență poate încetini sau bloca adoptarea. Soluția: utilizează strategii de Change Management, concentrându-te pe comunicarea viziunii și pe integrarea angajaților în proces.
Lipsa Competențelor Digitale ( Skills Gap ) Adopția este direct proporțională cu nivelul de pregătire. Lipsa setului de abilități necesare încetinește adoptarea și reduce eficiența noului sistem.
Soluția: investeste continuu în training și dezvoltare, asigurând îmbunătățirea calificărilor profesionale pentru a utiliza eficient noile sisteme.
Dezalinieri Metodologie-Structură) Apare atunci când cerințele metodologice (de exemplu, auto-organizarea și structurile de echipă Agile) nu sunt aliniate cu structurile organizaționale tradiționale, sistemele de resurse umane sau ierarhia corporativă.
Soluția: utilizează mecanisme de guvernanță diversificate.
Conflicte de Logica: Apare în context Hibrid, când există conflicte între logica secvențială și cea iterativă (de exemplu, impunerea unor cerințe rigide de documentare Waterfall pe o fază de dezvoltare rapidă Agile).
Soluția : devino sau asculta experți in metodologiile de proiect
📊 Indicatori de Performanță (KPI) pentru Adoptarea Digitală
Guvernanța definește rolurile, responsabilitățile și procesele pentru evaluarea inițiativelor și gestionarea riscurilor.
Guvernanța Agilă: Oferă structură fără a încetini echipele, permițând decizii rapide, ajustarea la schimbare și urmărirea continuă a progresului prin iterații. Acest cadru este cel mai adecvat pentru TD, care necesită termene scurte și feedback constant. Echipele care utilizează acest model se concentrează pe raportarea valorii noi după fiecare iterație, nu doar pe statusul tehnic.
Guvernanța Tradițională (Ex. COBIT): Rămâne relevantă pentru asigurarea coerenței, conformității și auditului, în special în fazele de digitalizare care se supun reglementărilor stricte (Ex: sectorul financiar sau cel public).
Pentru eficienta ai nevoie să echilibrezi aceste două abordări. Aceasta înseamnă nu doar aplicarea diferitelor cadre de guvernanță, ci și utilizarea unor metrice adecvate.
👤 Competențele Necesare Liderului de Proiecte digitale
Deși managerii de proiect se concentrează pe instrumente și procese, cercetarea sugerează că eforturile de a conduce transformarea digitala nu vor fi eficiente fără o transformare afectivă a liderului însuși. Liderii de succes trebuie să acorde atenție sporită modului în care leadershipul lor este perceput, asigurându-se că instrumentele digitale respectă preocupările și valorile, nu doar că stimulează productivitatea.
Pentru a îndeplini acest rol strategic, liderii au nevoie de un set de competențe specifice:
Îmbrățișarea Digitalului
Leadershipul care facilitează Impulsul Digital
Adaptabilitatea și Reziliența Digitală
Cultivarea Culturii Digitale
Competențele Digitale
Inteligența Competitivă Digitală
Capacitatea de a dezvolta siguranța psihologică la nivelul echipei.
🌟 Exemple de lideri si companii
Eșecul înlocuirii sistemului CHESS la Bursa Australiană unde nu tehnologia este vinovată, ci eșecul guvernanței și managementului riscului la nivel strategic. Dezalinierea sociotehnică majoră – subestimarea erorilor umane, a proceselor învechite și a riscurilor de supraveghere – transformă proiecte ambițioase în dezastre financiare sau operaționale.
LEGO: Fostul CEO, Jorgen Vig Knudstorp, a stabilit digitalizarea ca fiind una dintre cele patru priorități strategice. Inițiativa, Lego Light, a vizat implementarea unei platforme ERP la nivel global, standardizând procesele financiare și de vânzări (Faza I – Livrarea Tehnică). In Faza a II-a (Adoptarea) leadershipul s-a concentrat pe pregătirea optimă a personalului ca să știe să o folosească. Liderii nu au considerat proiectul închis la go-live (lansarea tehnică), ci au alocat continuu resurse. S-au asigurat că personalul este pe deplin pregătit și că procesele sunt integrate.
Best Buy a utilizat tehnologia pentru a oferi o experiență îmbunătățită clienților, generând creșteri profitabile.
Nike, pe de altă parte, a folosit managementul de proiect pentru a implementa o strategie care a corelat comerțul electronic cu experiențele din magazin, redefinind lanțul de distribuție.
Netflix succesul este bazat pe pivotarea rapidă de la un model de afaceri tradițional (DVD rental) la o platformă de streaming bazată pe abonament. Acest lucru a fost posibil datorită unei abordari de leadership capabil să faciliteze expansiunea globală și inovația continuă (ex. recomandări personalizate).
Retailerul Major a implementat cu succes automatizarea în echipa de finanțe (citizen-led automation), obținând economii proiectate de 8 milioane USD în șase săptămâni. Acest exemplu demonstrează valoarea proiectelor pilot (MVP-uri) și a abordării Hibride/Agile. Succesul a fost susținut de un leaderii care au investit în formare și a delegat responsabilități (empowerment).
***
Nu cred ca te îndoiai de necesitatea unui management de proiect in procesul de digitalizare. Însă, Cum Liderii Asigură Revoluția Digitală prin Managementul Proiectelor, asta e alta poveste care sper ca te-a lămurit măcar in parte, pentru restul aștept întrebările tale.
