7 pași pentru slow multitasking

Ai auzit de multitasking, capacitatea de a face mai multe lucruri în același timp? Dar de slow-motion multitasking? Acesta este un termen recent emis de Tim Harford  și mult mai eficient. Citește și află cum obții performanta în 7 pași pentru Slow-motion multitasking.

Multitaskingul este o luptă aprigă între specialiști. Vei găsi afirmații contradictorii precum:

  • „Multitaskingul face parte din viața de zi cu zi” Monica Denise Brown
  • „Nu există așa ceva multitasking” Jim Loehr
  • „Sunt capabil să ascult, să ignor și să uit în același timp” Nord moms design
  • „Multitasking este arta de a greși mai multe lucruri deodată” 365 quote
  • „Multitasking te transformă într-un super om” The randomvibez

Să mergi și să vorbești poți face? Să faci dus și să cânți poți face? Să speli vasele și să asculți un curs audio, poți face? Poate aceste lucruri par banale și nu ţi se par ca îmbunătățesc productivitatea. Aceasta este procesarea paralela adică reacționăm la mai mulți stimuli externi în același timp. Cu cât practicăm mai mult o anumită activitate cu atât o cunoaștem mai bine și o facem din automatism. Așa cum șoferii experimentați reușesc să fie atenți la trafic, să manevreze mașina și să asculte muzică în același timp.

Dar să lucrezi 30 min la un proiect de la locul de muncă și apoi 30 min la un proiect din pasiunile tale poți face? Acesta este secretul slow-motion multitasking, alternarea subiectelor la intervale scurte.


Riscurile multitaskingului

Multitaskigul de obicei este practicat ca unică alternativă într-o situație de disperare. Nu știi cum să faci mai repede o mie și unul de lucruri. De aici apar efectele sale negative:

  • Creşte nivelul de stres pentru că ceri de la tine mai mult decât poți face. Ai așteptarea să faci lucrurile perfecte și repede sub presiunea unui termen limita sau a unui ochi critic cum ar fi superiorul ier hic sau concurenții.
  • Creşte nivelul de oboseala. Presupunând ca ai face mai multe de odată, oare poți face asta o zi întreagă? Puţin probabil.
  • Afectează memoria. Numeroase studii care analizează efectele activității de multitasking
  • Reduce creativitatea. Abia reușești să-ţi faci treaba când să mai ai timp de o minte limpede ca să inoveze?!
  • Generează greșeli. De câte roi ţi s-a întâmplat să termini două lucruri și după ceva timp descoperi că parte dintre ele sunt greșite și ai nevoie de corectezi Încetinește activitatea. Multitaskingul te împinge spre greșeală și corecție, deci inevitabil la mai mult timp petrecut pentru aceleași activități.
  • Te întrebi de două ori dacă ai făcut un lucru. De exemplu ești prins în discuție cu cineva în timp ce cobori din mașina, iei geanta/bagajele, ajungi acasă și te întrebi dacă ai încuiat mașina.
  • Poate fi periculoasă, îți divide atenția între diferiți stimuli externi. Te rog ai grijă la scări sau la obiectele ascuțite din jurul tău.

7 pași pentru Slow multitasking

Uita-te în jurul tău sau adu-ți aminte din şcoală despre oameni remarcabili.  Hai să-ţi aduc aminte de unii dintre ei. Ion Barbu a fost poet și matematician. Einstein cânta la vioara și pian. Similar sunt Leonardo să vinci, Galileo Galilei, Ernesto Sabato și mulți alții.

Poate vei spune ca aceşti oameni au avut o inteligenţă excepțională, totuși Eistein în școală a fost un copil banal ca toţi ceilalți. Te rog să o șansa lui Tim Harford  care spune: „Multitasking-lu cu mișcare lentă este atunci când avem mai multe proiecte în desfășurare în același timp și trecem de la unul la altul și înapoi, pe măsură ce starea de spirit ne ia sau situația o cere”

De ce e atât de miraculoși acest slow-motion multitasking? Pentru că îți oferă oportunitatea de a împrumuta cunoștințe și competenţe din alte arii de activitate. De exemplu dacă știi un pic de actorie vei înțelege mai bine emoțiile oamenilor de la locul de muncă. Dacă știi să desenezi vei putea să creionezi design-ul propriei mobile sau case. Dacă știi să cânți vei impresiona colegii. Dacă știi să faci calcule vei lua mai ușor decizii raționale și tot așa.


Pas 1. Scrie lista de lucruri care ești pasionat

Hai să facem mai întâi diferența dintre hobby și lucrurile care îți plac. Încep cu un exemplu: Iți plac amandinele, dar nu ai găti amandine ca hobby. Apoi îți place să descifrezi cifrele unui bilanț financiar, iar în timpul liber preferi o plimbare cu bicicleta.

  • Lucrurile pe care îți plac nu neapărat le-ai face ci doar te-ai bucura de beneficiile lor.
  • Lucrurile de care ești pasionat, le-ai face în orice context în timpul liber sau ca activitate profesionala
  • Lucrurile pe care le faci ca un hobby, este ceva ce faci în afara activităților uzuale. Ele iți aduc bucurie și relaxare.
  • Poți face lucruri care nu iți plac, însă nu poți fi pasionat de ceea ce nu-ti place.

Acum hai sa-ti identici pasiunile:

  • Pe ce cheltui cei mai mulți bani, în afara de cele strict necesare supraviețuirii (nu include aici deliciile și confortul) ?
  • Pe ce petreci cel mai mult timp, identic în afara de cele strict necesare supraviețuirii?
  • Despre ce îți place să vorbești celorlalți?
  • Ce ţi-ai dorit întotdeauna să încerci și nu ai făcut-o încă?
  • Care sunt tipurile informațiile (știri, cursuri, video, postări) asupra cărora te oprești în mod repetat?
  • Ce faci pentru o perioadă lungă, fără să-ţi dai seama cât de repede a trecut timpul pe lângă tine?
  • Care dintre lucrurile enumerate mai sus au efecte pozitive în viața ta, atât asupra ta cât și asupra celor din jur?

Pas 2. Scrie lista de proiecte

Scrie sau gândește-te la lucruri pe care ar bine să le faci chiar dacă nu ești pasionat de ele. Ce ai nevoie să faci pentru a supraviețui? Ex: dormi, mănânci, te deplasezi prin diferite mijloace, mergi la medic, ce lucrezi pentru a avea un venit minim pentru tine, îngrijirea membrilor familiei etc

Scrie proiectele de viață adică ce îți propui să faci pe o perioada medie (6 luni-3 ani) sau lungă (peste 3 ani). Pe de o parte proiecte legate de pasiunile tale și apoi proiecte născute din nevoia de a trai măcar încă o zi.

Acum ai lista de proiecte, dar ce ai de făcut pe ziua de astăzi îți este clar?  Ai o listă de to do măcar în minte? Verifică câte dintre activitățile din lista ta de azi se potrivesc cu proiectele de viața de mai sus. Daca nu se potrivesc le poți tăia de pe lista?

Ai obținut astfel o lista de activități aliniata cu nevoile și visele tale de astăzi. Grupează-le pe categorii similare, după modalitatea de realizare (singur sau în echipa) după instrumentele de lucru folosite sau după tema. Te va ajuta foarte mult când te apuci de treaba.


Pas 3. Antrenează-te

Nimic nu funcționează fără antrenament. Cate minute aveai nevoie ca să citești o pagina când erai în clasa întâi, cate secunde ai nevoie acum ca să citești aceeași pagina? Multitaskingul se antrenează.

Iată câteva idei de antrenament:

  • Discută cu cineva la telefon și în același timp caută pe intern informații despre tema pe care o discutați
  • Deschide toate ( sau majoritatea) paginilor de social media pe care le ai și pune aceeași informației pe fiecare dintre ele
  • Scrie câteva rânduri dintr-un email în timp ce ai pus telefonul să sune un coleg.
  • Ia notițe (scrie minuta) în timp ce asculți ce se discuta la ședința;
  • In timp ce mergi la cumpărături sau stai la coada asculta un audio pe o tema care te interesează (nu doar muzica)
  • In timp ce mergi sa-ti pregătești o cafea, un ceai sau la baie întinde-te: brațe, spate, picioare
  • Si după toate acestea ai curajul să te oprești să admiri o pasăre ce nu-si mișcă aripile deși este sus în văzduh.

Pas 4. Limitează distracțiile

Cum faci?

  • Lasă telefonul dacă nu-l folosești atunci când lucrezi. Vei reveni la el foarte curând, în pauză.
  • Aranjează spațiul din jur sau din calculator căci lucru e mai facil când toate sunt în ordine și le găsești imediat. Ti s-a întâmplat vreodată să nu găsești un document pe calculator și atunci să te apuci să le așezi pe toate în ordine? Ti s-a întâmplat să nu găsești o haină în dulap și atunci să scoți totul și să aranjezi la loc?
  • Creează liniște sau sunete care te ajută să te concentrezi. Anunță-i pe cei din casă sau colegii care este momentul tău de liniște. Retrage-te într-un spațiu doar al tău.
  • Așază-te confortabil: lumină, căldura, apă, scaun, perne, haine etc.

Atenție nu exagera cu pregătirea, nimic nu e perfect. Atunci când faci lucrurile din pasiune prea puține din lista de mai sus sunt relevante.


Pas 5. Creează și folosește cutia cu idei

Oportunitățile și ideile apar pe neașteptate. Pe cât de miraculos au venit, pe atât de repede dispar din mintea ta. Construiește-ţi un instrument prin care să cultivi idei.

  • De exemplu cutia poștală cu idei sau pușculița cu idei
  • Cel mai important lucru este să scrii aceste idei. Unde? Pe o agendă fizică, într-un calendar, o aplicație de notițe sau pe o lista de to do sau intr-un email trimis către tine însuţi.
  • Nu-ţi place să scrii? Fă un desen reprezentativ.
  • N-ai cum să scrii și nu știi să desenezi? Nu-i nimic, îți poţi înregistra ideea ca un mesaj de tip voce.
  • Nu poți să scrii și nu poți să vorbești? Atunci repetă-ţi în minte de mai multe ori „Țin minte să fac …” De asemeni te ajută să faci asocieri între ce ai scris si idee.

Iar dacă totuși ai uitat, atunci ai nevoie să refaci pașii care te-au dus la idee. Parcurge fizic aceeași pași, ce vezi în jur, ce ai auzit prima dată când ai trecut pe acolo? E ca atunci când uiți de ce ai într-o cameră, te întorci de unde ai plecat și îți aduci aminte de ce plecaseși inițial.


Pas 6. Apucă-te de treabă

  • Ai identificat ce ai de făcut?
  • Ai grupat activitățile care sunt similare?
  • Ai creat sistemul de idei?
  • Ai creat mediul de lucru în liniște?
  • Te-ai și antrenat?

Atunci ești gata să treci la treaba în sistem slow multitasking.

  • Nu-ţi fie teamă că lucrurile pe care le ai de făcut pe ziua de azi sunt din arii diferite: rapoarte financiare, un chec, teme la istorie și ornamente florale.
  • Nu-ţi fie teamă de dezordine, de întreruperi și de probleme. Ele sunt cele care îți aduc idei și experiențe de învățare. Acceptă incertitudinea și surprizele.

Lucrează la ce ai trecut de pe lista ta, în orice ordine ai stabilit c-ar fi potrivit pentru tine funcție urgență și importanță. Apoi schimbă. Când schimbi:

  • Schimbă când te-ai plictisit de un subiect cu altul.
  • Schimbă atunci când ai terminat o activitatea.
  • Schimbă la fiecare 20-25 de minute dacă îți place sistemul de lucru pomodoro

De ce să schimbi?

  • Creşte creativitatea pentru că împrumuți din cunoștințele unui domeniu în altul. De exemplu din greșelile istoriei poți avea idei cum să descoperi erorile unor rapoarte financiare.
  • Nu sta blocat într-un subiect pentru că nu știi cum să rezolvi, treci la următoarea activitate și în timp vei afla cum să rezolvi și problema de la care ai plecat. Fie vei afla de la altcineva, fie îți va veni ideea, fie vei extrapola din alt domeniu.
  • O dată ce finalizezi o activitate dintr-un proiect, ai bucuria și încrederea că le poți duce pe toate la bun sfârșit.

Pas 7. Ia-ti pauze

Oricât de mare este pasiunea și urgenţa, de o pauză tot ai nevoie. Mai ales dacă te-ai apucat de o sesiune de multitasking clasică, nu poți face pe termen lung 2-3 lucruri în același timp. Ia o pauză.

Imaginează-ţi mintea ca o vază.

  • In ea ai pus apa și hrană ca să ţină cât mai mult florile, adică energie, somn și hrană pentru tine.
  • In acest vas ai adus și florile care îți plac foarte mult, adică pasiunile și alte plate decorative pentru a întregi decorul (munca de zi cu zi).
  • Pentru a menține supraviețuirea plantelor ai nevoie ca din când în când să înlocuiești apa (caci miroase sau se consuma) cu una proaspăta aceasta este pauza;
  • Dacă în vază nu pui nici un fel de flori, apa oricum se strică și se consuma fără a-ţi aduce nici un fel de bucurie.
  • Dacă nu ai grijă de vază pot apărea tot felul de insecte și bacterii dăunătoare, așa cum lași mintea sa-ti fie invadata de informații false și răutăcioase.
  • Din când în când schimbi și florile, pentru că viața lor s-a încheiat (adică activitățile au fost încheiate) și pentru că ai nevoie de deversate.
  • O vază este frumoasă și cu o singură floare. Dă-ţi voie să faci o singură activitate o dată.

De final

De ce să renunți la lucrurile care iți plac? De ce să regreți la finalul vieții că nu te-ai bucurat de pasiuni, sau de bani, sau de familie, sau de cunoașterea lumii? Aplica cei 7 pași pentru Slow multitasking. Aștept să-mi spui cum merge!


Administrator

Leave a comment