Autoeducarea și Vânzările sunt secretele succesului cu Bogdan Onciu

Ne bucurăm că ne ești astăzi alături. Așa cum te-am obișnuit din când în când, avem și invitați speciali.  Mai jos il vei cunoaște pe Bogdan Onciu și, pe lângă a vedea ce face el în activitatea lui de zi cu zi, are pentru noi și o propunere de subiect foarte interesantă, anume: Autoeducarea și Vânzările sunt secretele succesului cu Bogdan Onciu


Bogdan, câteva lucruri despre tine?

Am 36 de ani și 18 ani în câmpul muncii. Am studiat asistență socială pentru că nu intrasem la buget și nu aveam foarte multe opțiuni. Am reușit să mă duc spre zona care mi-a fost dragă și care a rămas acolo ca o iubire neîmpărtășită, mai exact psihologia.

Și în mod ciudat, viața ne plimbă de în multe roluri și ne învață multe chestii despre care undeva cândva nici nu ne gândeam la ele. Am început ca operator sondaje încă din vremea liceului. Pe urmă am continuat ca și manipulant mărfuri, am fost operator de producție. În fine, o multitudine de joburi cu care nu mă identificam și mai ales că vorbim de acum multă vreme.

Cumva mergeai la job ca să ai un serviciu, nu ca să-ți crești… Nu aveam perspectiva creșterii ca atare, venind și dintr-o zonă nu foarte favorabilă a țării, din Valea Jiului. De-a lungul timpului, în diversele roluri pe care le-am avut, am învățat sau mi-a plăcut întotdeauna să învăț. Am fost foarte curios și uneori poate enervant de curios pentru colegii cu care lucram: „Aia ce face?”, „De ce facem lucru ăsta?”. Tot felul de întrebări de astea care să fie probabil…

Întorsătura, dacă pot spune așa, a fost pronunțată în rolul de Mercantizor, în sensul că atunci am descoperit lumea vânzărilor, dinamica lor. Aș îndrăzni să spun că vânzările au la bază, pe lângă cunoștințele de business pe care le dobândește oricine-i deschis să învețe, interacțiunea umană, inteligența emoțională chiar în raport cu oamenii.


Ce tipologii de clienți pe care tu i-ai întâlnit?

„Eu vreau… Tu da-mi…” Asta e cea mai des întâlnită tipologie de client.

Majoritatea companiilor vor să dezvolte relații și parteneriate cu clienții lor, dar într-un fel sau altul rămân la limita acelui trade, acelui schimb de servicii, produse versus bani și așa mai departe. Eu am încercat întotdeauna să creez un pod, o legătură între în cadrul parteneriatului ăstuia și să înțeleg mai bine clientul.

Arogantul, fricosul și așa mai departe. Cu toate tipologiile de client am interacționat. Am avut clienți foarte prietenoși cu care nu m-am înțeles, foarte calzi. Client foarte dificil cu care am dezvoltat o relație extraordinară. Cum am făcut sau de ce nu m-am înțeles cu cei foarte calzi? Pentru că poate stilul meu de a aplica, de a-mi face treaba nu a fost în modelul lor.

De altfel, și cel arogant și cel fricos și cel mai sceptic și așa mai departe, au în spate un element comun: oamenii vorbesc pe un limbaj, pe mai multe limbaje. Dacă reușești să identifici modul, limbajul și să-l decodifici, poți stabili o relație strict profesională cu acei oameni, chiar dacă nu discutăm despre la ce grădiniță merg copiii lor.

In orice discuție, trebuie să existe momentul de deschidere. Rolul deschiderii este acela de a lua pulsul oamenilor. Nu pot să mă duc la un client, și să intru direct în topicul de business fără să am zona de deschidere prin care îmi și dau seama dacă e un moment bun înainte de propunere, că poate omul a avut… un exemplu extrem, a avut un deces în familia lui. Lui îi pasă la ora actuală de propunerea mea de business?


De la mercantizor care a fost următorul tău pas?

Agent de vânzări. Acolo am început să deprind foarte mult despre ce înseamnă vânzările, să învăț practic. Am început să consolidez eul de astăzi,  Am întrebat oamenii cu experiență cum fac lucrurile. Este mai important decât acel „cum”, ce fac și cum fac, pentru mine a fost de ce-ul din spate. De ce a ales să facă un lucru într-o manieră anume, care este raționamentul din spate și asta se leagă foarte mult și cu pasiunea mea de a înțelege cum gândesc oamenii. Mi-am adresat mereu întrebarea „De ce?”.

Sunt un om orientat spre soluții și nu spun așa doar ca să umplu un gol și pur și simplu, dacă mă uit respectiv de-a lungul timpului la diverse situații în care prin care am trecut, tot timpul am căutat o soluție de a gestiona fie un moment, fie o activitate, aproape orice, orice ce-a stat în puterea mea și dacă ne-am găsit la mine soluția, că e normal că nu, că nu le știu eu pe toate, că dacă le știam pe toate, cine știe unde eram.

Am reușit să identific singur sau cu ajutorul altora soluții la diverse situații, astfel încât să fie să simplific o activitate, fie să aducă rezoluția asupra unei chestiuni.

Cred că e foarte important pentru oricine să accepte și că nu suntem perfecți. Adică uneori mai și avem parte de eșecuri.


Un exemplu? Pățania de la scola de soferi

La școala de șoferi am fost obișnuit prost. Nu exista examen sau testare pe care să nu o promovez. Evident partea teoretică a fost brici pentru mine, dar am picat la oraș. De ce am picat la oraș? Am picat că am fost și un simț al corectitudinii și un spirit care vrea să fie să-ți facă dreptate și chiar și așa dreptate nu e întotdeauna dreaptă.

Și înaintea mea, testate pe altcineva. Am uitat să  dar punctul culminant a fost când la un semafor. Emoțiile și toate elementele care contribuie într-o astfel de sesiune, mai ales când ești și tânăr și la școala de șoferi, am făcut stop, am respectat indicatorul de stop, nicidecum semaforul care îmi dădea voie să fac dreapta și întrebarea lui a fost „de ce?”.

De ce am oprit și eu tolomac, că altfel nu pot spune, zic: „Păi m-a derutat semnul de stop.” S-a enervat foarte tare, nu o să intru foarte multe detalii cum te-a enervat și m-a picat. Atâta greșit în plus vreo două semnalizări, ceva minor. Nu greșisem cu absolut nimic grav, nu ma intervenit la frână, nici la volan.

Mi s-a făcut o nedreptate. Așa am simțit-o și am fost în momente în care orice știu sigur că orice aș fi făcut, n-aveam cum să schimb. Nu era soluție pentru situația respectivă și a trebuit să accept. Greu mi-a fost să accept și acuma mă mai enervez un pic când povestesc. Dar uite atunci da, cu toate astea am reușit să învăț că uneori lucrurile nu merg așa cum vrem, nu avem soluția respectivă și trebuie să învățăm să acceptăm. Mai poate fi o alternativă, și anume să cum putem privi problema respectivă dintr-un alt unghi. Din momentele în care am eșuat în viață, am încercat să-mi iau lecția.


Autoeducarea și Vânzările sunt secretele succesului cu Bogdan Onciu

Pasiune pentru autoeducație a fost dintotdeauna?

A fost ceva care am descoperit pe parcurs. Curios am fost dintotdeauna, dar niciodată nu m-am gândit la asta ca o pasiune. Era o chestie mai degrabă instinctuală, dacă pot spune. „Eu vreau să învăț subiectul X, că mă interesează acel ceva”. Acum îmi plac provocările. Îmi place să mi se dea o sarcină dificilă.

Undeva prin 2019, aveam rolul de manager. Una din problemele cu care m-am confruntat a fost frecvența cu care primeam diverse rapoarte. Nu cunosteam pachetul Microsoft Office. Pe fostul meu manager, ori de câte ori îl rugam: „Ajută-mă să învăț și Excel-ul, ajută-mă căci înțelegi mai bine cu ce se mănâncă”, replica era: „Lasă că ai tu vreme.”  Și întâmplător am descoperit Excel-ul, eram la un client și am văzut ce a făcut el acolo. Mi s-a părut super tare. Zic: „Uau!” O chestie relativ mediocră pentru cei care lucrează cu Excel. De la acel egal, ca să spun așa, am descoperit Excel-ul și toate elementele pe care le cunosc astăzi. În momentul în care am devenit manager și am observat că  n-am cum să urmaresc acuratețea datelor, am început să-mi consolidez un anumit raport manual.

Niciodată nu m-am dus: „Uite ce fac eu.” Am lăsat ca munca mea să vorbească pentru mine. Am implementat în cadrul echipei mele acel sistem de monitorizare care a fost preluat apoi de alte echipe și la ora actuală este unul din principalele sisteme de raportare, de monitorizare a performanței pe care îl folosim noi în cadrul companiei.

Ceea ce ne inspiră cel mai mult și ne determină la autoeducare este să vedem pe alții, Ce fac ei nu se pare atât de uimitor și știm că și noi am fi capabili


Cum putem ajuta pe ceilalți să-și descopere această pasiune pentru a afla mai multe?

Să-i determinăm să fie sinceri cu ei în primul rând; pentru acei oameni care vor să facă ceva deosebit, pentru ei cred cu tărie în faptul că își pot descoperi pasiunea într-un loc în care nu se gândeau și eu mă simt că sunt unul. Nu credeam că zona de vânzări mă va aduce atât de departe.

Să încerce să caute acel ceva pe care-l urmăresc de când și-au dat seama ce vor. Să nu se blocheze într-un punct doar de teama de a nu eșua.

Vin cu o mică povestioară, de cu teama de a nu eșua. În rolul de agent de vânzări am fost  promovat și întâmplarea face că la scurt timp după ce am fost promovat, am atras atenția actualului angajator și am fost ofertat. Presiunea deciziei ce să fac, ce să fac, o fi bine, n-o fi bine. În perioada respectivă, tot visam în fiecare seară că urc niște trepte. Începeam sa urc scara unui bloc, aveam balustradă. La un moment dat treptele deveneau mai mari, mai rare. La un moment dat treptele erau însoțite de goluri. Balustrada până să-mi dau seama dispăruse de ceva vreme.

Apoi a apărut alt vis și anume era întuneric și am văzut urme de lup. Știam că este lup, dar întunericul de fapt era problema, nu știam ce este de fapt.

După ce-am intrat la noul angajator, cred că la vreo câteva săptămâni mi-am dat seama că n-am mai avut niciunul din cele două vise. Am stat și am analizat un pic ce ar fi vrut să însemne și gândindu-mă un pic și la cronologia lor, mi-am dat seama că primul însemna că imi era teamă să fac un pas în față din lipsa de siguranță. Cu toții avem teama asta de lipsă de siguranță.


Winston Churchill și anume că „Succesul nu e definitiv și eșecul nu e fatal.”

E o vorbă care mi se pare genială și e atât de plină de însemnătate.

Dacă am fi veșnic fericiți sau cu stare de bucurie, n-am mai putea să ne bucurăm de moment, n-am mai simți ce înseamnă bucuria dacă n-ai un strop de tristețe, adică dualitatea în sine există tocmai ca să putem aprecia tot ce avem în jur.


Cum ai experimentat tu eșecul?

În 2021 s-a eliberat un rol de trainer și mie mi-a plăcut rolul de trainer încă de când l-am văzut la primul meu trainer cu care am susținut un curs. Mi s-a părut atât de fascinant, bine nu știam neapărat ce înseamnă asta, nu ce înseamnă pregătirea din spate și așa mai departe. Mă simțeam cumva ca la școală pe de-o parte, pe de altă parte simțeam că angajatorul prețuiește dezvoltarea oamenilor și mi-am propus văzând o astfel de oportunitate, să-mi maximizez ocaziile, oportunitățile de dezvoltare pe cât de mult posibil.

Și în 2021 se eliberează un rol de trainer. Eu ambițios așa și cum mă bag, îl pun pe managerul meu de la vremea respectivă și zic:

  • „Uite am înțeles că se eliberează fix aicea în vest. Mă interesează.” Cred că l-am prins și pe el într-un moment prost. N-am aplicat inteligența emoțională și m-a întrebat, pe un ton apăsat, dar nu dur, m-a întrebat:
  • „Ce ai făcut tu pentru rolul ăla?” Am rămas așa.  Am bâjbâit, recunosc. „Mai sunt aproape cu trainer-ul.”
  • „Nu că ai stat să participi la un meeting, ce ai făcut tu propriu-zis?” Și n-am avut un argument. Vă dați seama că n-am luat prin rolul acela de trainer.

Am avut parte de un duș rece, foarte rece. Cred că vreo două zile am rămas cu gândul la discuția respectivă: „Ce am făcut? Ce am făcut?” Dar mi-am luat lecția și fix din săptămâna următoare am pus sesiuni cu trainerii din zonă și le-am zis că vreau să învăț, vreau să văd cu ce vă ocupați, vreau să fiu cât mai mult aproape de voi pentru că eu vreau să învăț.


Un alt cadou de la acel manager.

Mi-a zis în felul următor: „Fă-ți un selfie acum, 28 martie, fă-ți un selfie acum și la anul în aceeași zi, fă încă unul. Dacă cele două poze sunt identice, n-ai făcut nimic.” Era metaforic, dar cred că înțelegeți ideea. Da și asta se întâmpla în 2021, aproape 2022. De-atunci îl fac în fiecare an, de mai multe ori pe an.

In octombrie 2024 am obtinut rol de trainer. Dar s-a schimbat cu mult față de ce știam eu de-atuncea. Când am început să interacționez cu ei și să lucrez pe anumite proiecte profesionale, tot nu vedeam nici măcar 20% din ce făceau ei.

Nu cred că există vreun moment în care să spună, nu cred că există vreun trainer care să spună: „Eu nu mai am ce învăța, știu totul.” Nu doar un trainer, ci orice om în orice domeniu. Încă văd și încă încerc să-mi ajustez stilul de a preda. Cred că-i foarte valoros să asculți activ, inclusiv să-și asculte activ, partenerii de viață, nu doar clienții sau să spună un „NU” asertiv.


Ce înseamnă pentru tine comunicare eficientă?

Dacă avem un proiect, cred că este nevoie de toți participanții să participe la acel proiect și susțin că orice idee e binevenită, chiar și în aparență idioată idee. Din experiență știu că uneori lucrurile nu merg conform instrucțiunilor și trebuie să vină ceva creativ. Iar această comunicare apare, adică eficiența comunicării se vede în momentul în care învățăm să ascultăm activ oamenii din jur, să înțelegem un pic mai aprofundat ceea ce ne spun și să acceptăm acele puncte de vedere ale lor. Poate cu ajutorul lor putem, de ce nu, învăța ceva. Învățăm fie despre om, fie despre cum gândește, fie despre un element nou.

Practic eu sunt responsabil de ce spun eu. Deci ce înțelegi tu, ești tu responsabil. Adică interlocutorul tău se face responsabil de ce reușește să înțeleagă. Dacă eu am un handicap în a transmite un mesaj, atunci interlocutorul are dreptul să-mi spună: „Cred că mesajul lui nu a ajuns la mine.” Hai să vedem așa este unde suntem.

Știi vorba aia românească: „Șefu e șef oriunde.” Există un manageri, cei care gestionează oameni și pot gestiona inclusiv la nivel de comunicare oamenii și există lideri. Aș îndrăzni să spun că un manager are șanse mari să ajungă lider, dar nu să se numească. Din punctul meu de vedere un manager este numit lider, nu se autointitulează lider. Ce fac alții nu aș putea spune, dar pot spune din ce observ, cei sunt manageri cărora le lipsesc, le lipsește „people skills” și nu e vina lor că n-au fost educați în zona de gestionare a oamenilor. Dar pot îndrăzni să spun că dacă nu fac nici acum, când sunt manageri, când conștientizează că au oameni în subordine, oameni nu angajați, oameni nu muncitori, ei au oameni în subordine, atunci e o problemă la ei.


Cu ce gând ai venit în mod special pentru ei?

Are Eminem o melodie, nu vreau să-i fac reclamă sau ceva. Dar spune așa: „Till I collapse” – Până cad, nu mai putem. Cred că e de datoria noastră ca oamenii, ca parte din societate, să încercăm să ne aducem aportul. Dacă eu astăzi sunt o versiune mai bună măcar cu ceva infim față de ieri, eu sunt mulțumit.

Faceți-vă acel selfie ori de câte ori simțiți nevoia. Mai mult de atâta, în momentele în care simțim că suntem jos, hai să ne uităm un pic în spate de unde am plecat până am căzut un pic. E ca la maraton. La 42 de kilometri dacă ai alerga 41 și acolo ai căzut jos, ai alergat mult.


Cum te-ar putea găsi cei care doresc sa lucreze cu tine?>

Pe LinkedIn. https://www.linkedin.com/in/bogdan-alexandru-onciu-7352b2257/

***

Mulțumim, mulțumim tuturor pentru faptul că ai citit pana al final – Autoeducarea și Vânzările sunt secretele succesului cu Bogdan Onciu- și împreună cu Georgiana vă așteptăm și la întâlnirile următoare cu noi invitați sau cu noi altfel de surprize.


Sunt pregătit pentru digitalizare, cum aleg tehnologia potrivită?

Digitalizarea este un subiect pe care l-am dezbătut intens în ultima vreme. În loc să continuăm discuția despre leadership, am decis să abordăm o întrebare esențială care te preocupă: „Sunt pregătit pentru digitalizare, cum aleg tehnologia potrivită?”

Digitalizarea nu este un scop în sine, ci un mijloc de a atinge performanța. Așa cum știi, ajungi mai rapid la destinație dacă alegi mijlocul de transport adecvat. Prețul nu este singurul criteriu de succes. Așa cum nu ai alege un avion nepotrivit pentru dimensiunea mărfii doar pentru că este rapid, nici în digitalizare nu trebuie să te bazezi doar pe costuri. Este esențial să alegi tehnologia care se potrivește nevoilor tale specifice.

Un alt aspect care complică alegerea este faptul că rezultatele digitalizării nu sunt imediate. Este ca și cum ai călători cu trenul: la început, ai senzația că staționezi. Ai nevoie de răbdare și de instrumente de măsurare pentru a evalua corect efectele.


Sunt pregătit pentru digitalizare, cum aleg tehnologia potrivită?

4 factori care influențează alegerea tehnologiei:

Inainte de orice cautare te rog sa-ti pui urmatoarele intrebari:

  • Cum intenționezi să utilizezi tehnologia? Vrei să fii un pionier, definind noi standarde în industrie, sau preferi să urmezi exemplele de succes ale altora?  Leadership-ul tehnologic implică riscuri (nu poti aprecia corect consecințele) si eforturi mari (ai nevoie de expertiză tehnică specializată, diversitate de competențe si resurse financiare), însă si recompensa poate fi pe măsură.
  • Cum vei valorifica tehnologia? Cum vei genera venituri prin integrarea tehnologiilor digitale?
  • Ești capabil să adaptezi structura organizațională și procesele la noile tehnologii? Noile tehnologii presupun o nouă modalitate de diviziune a muncii, noi responsabilități sau o altă ordine în desfășurarea activităților, adică noi procese de lucru. Dacă se integrează perfect, tranziția va fi ușoară. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, cel puțin unul dintre cele trei aspecte menționate este influențat de digitalizare.
  • Ai capacitatea financiară de a susține implementarea și mentenanța noii tehnologii? Nu te opri la jumătatea drumului, transformarea digitală necesită resurse continue.E ca atunci când completezi un formular online dar trebuie să-l printezi si să-l predai fizic pe hartie. Da ai făcut un pas, insă este poate doar 1% din ceea ce presupune transformarea digitală.

Strategii funcție de analiza mediului extern si extern

Inevitabil ești influențat de factori externi și interni. Însă nu ești victima lor, nu ești legat de mâini astfel încât sa nu poți face nimic. Prin Strategic Choice Theory (SCT) poți influenta rezultatele organizației prin alegeri strategice. Aplicarea SCT îți permite să iei decizii informate prin analiza mediului extern. Efectuează o analiză PESTEL (politic, economic, social, tehnologic, legal și de mediu) și o analiză internă (resurse, competențe, cultură organizațională) pentru a identifica factorii critici.

Prin  Dynamic Capability View (DCV) te adaptezi și performezi într-un context imprevizibil prin managementul resurselor tale interne și externe, însă nu te baza doar pe ele. Realizează si o analiza bazate pe:

  • Simți (sensing): întărește-ti capacitatea de a identifica și de a înțelege schimbările și oportunitățile din mediul extern.
  • Potrivești (seizing): mobilizează resurse și ia măsuri pentru a profita de oportunitățile identificate.
  • Transformi (transforming): reconfigurează și împrospătează resursele și capabilitățile interne pentru a te adapta la noile condiții.

Ai mereu in minte clientul

  • Accesibil – clientul își dorește viteza si ceva mereu la îndemâna. Tehnologia digitală trebuie să asigure un acces rapid și neîntrerupt la servicii și informații, eliminând barierele de timp și spațiu. Acest lucru înseamnă că clienții pot interacționa cu noi oricând și de oriunde, beneficiind de o experiență fluidă.
  • Atractiv – o sursă de conținut valoros. Platformele digitale trebuie să ofere un conținut de calitate, relevant și valoros pentru clienți. Atragerea acestora o poți realiza prin intermediul unei interfețe intuitive, design plăcut și informații care răspund nevoilor și intereselor lor.
  • Personalizat – adaptabil la nevoile clientului. Tehnologia trebuie să ti permită să personalizezi experiența clienților. Sa fie adaptabila la preferințele și cerințele lor. Cum ar fi: recomandări personalizate, notificări relevante și opțiuni de configurare care permit clienților să-și adapteze experiența digitală.
  • Conectat – Tehnologia trebuie să faciliteze comunicarea directă și interacțiunea cu clienții prin canale de comunicare rapide. Astfel vei construind relații bazate pe încredere.
  • Colaborativ – Tehnologia digitală trebuie să permită implicarea activă a clienților în procesul de decizie și co-creare. Acest lucru înseamnă că poți utiliza platformele digitale pentru a colecta feedback și a implica clienții în dezvoltarea de noi produse și servicii.

Criterii de analiza bazate pe tehnologia existenta

Si aici ai 4 variante

  • Căutare: cauți noi tehnologii digitale cu funcții similare cu cea existentă sau atunci când nu ai nimic implementat. Aceasta metoda este potrivită atunci când: ai o diversitate mare de opțiuni din care sa alegi, tehnologia este bine cunoscuta si recunoscută pentru rezultate obținute.
    • Dacă faci parte dintr-o organizație digitalizată atunci stresul deciziei „ce tehnologie implementez” este un pic mai mic. Realizezi o căutare in profunzime, punând accent pe asemănările cu tehnologia deja existentă; să fie cat mai aproape de aceasta.
      • Alteori dorești sa ieși din starea de confort. Începi o căutare ampla implică identificarea de noi tehnologii în afara celor existente in organizației atunci când dorește ceva diferit față de tehnologia existent
    • utilizezi tehnologiei digitale pentru a consolida și extinde funcțiile tehnologiei vechi. Ai deja o tehnologie implementată care este încă de actualitate, încă utile. Ai nevoie doar de mici ajustări funcție de noile condiția din mediu sau cerințele clientului.
  • Altoire: conectezi tehnologiile digitale vechi cu unele noi prin pentru a adăuga noi funcții. Este potrivită când după o căutare aprofundată a unor tehnologii specifice descoperi ceva nou care ar îmbunătăți semnificativ ceea ce ai deja.
  • Integrare: fuzionezi diferite tehnologii digitale pentru a crea noi soluții tehnologice. Este recomandată atunci când identifici o anumită tehnologie atât prin căutări ample, cât și profunde și o percepi ca fiind atât utilă, cât și ușor de utilizat.

Cum alegi dintre cele trei variante? Depinde de:

  • Distanța tehnologiei: cat de mare este diferența dintre tehnologiile digitale existente și cele vechi.
  • Tipul de căutare tehnică: modul în care firmele caută noi tehnologii digitale (profundă sau amplă).
  • Percepția echipei de conducere: cat de util și ușoara li se pare în utilizarea tehnologiei.

Metoda de decizie AHP (Analytic Hierarchy Process)

AHP este un instrument complex care te poate ajuta sa iei decizia asupra tehnologiei potrivite, Iată cum poți aplica:

Primul pas este construirea unei ierarhii care să reflecte: obiectivul general (de exemplu, selectarea celei mai bune tehnologii digitale), criteriile de evaluare (de exemplu, cost, funcționalitate, securitate) si alternativele (diferitele tehnologii digitale disponibile).

Evaluează comparativ criteriile, luându-le două câte două. Poți folosi o scală numerică (de obicei de la 1 la 9) pentru a exprima importanța relativă a unui criteriu față de altul. Acorda punctajele si compara

Pe baza matricelor de comparație pereche, calculează ponderile relative ale criteriilor și scorurile relative ale alternativelor. Ponderile criteriilor indică importanța relativă a fiecărui criteriu în raport cu obiectivul general. Scorurile alternativelor indică performanța relativă a fiecărei alternative în raport cu fiecare criteriu.

Calcul final – combină ponderile criteriilor și scorurile pentru fiecare alternativă. Alternativa cu cel mai mare scor final este considerată cea mai bună opțiune.


Cum iei decizia finala?

4 variante de decizie:

  • Rațional – evaluarea riscurilor și oportunităților. Vei face o analiză detaliată a tuturor aspectelor relevante, concentrându-te pe date și dovezi. Aici pui accent pe cuantificarea riscurilor (de natură financiară, operațională, de securitate) și pe estimarea oportunităților (creșterea productivității, reducerea costurilor, extinderea pieței). Vei lua decizia pe baza unui model de evaluare clar: criterii prestabilite, analiza cost-beneficiu, scenarii de risc și indicatori de performanță. Evită influențele emoționale sau intuițiile subiective.
  • Entuziat – analiza beneficiilor transformării obținând avantaje competitive; Această variantă ti se potrivește daca ești proactiv și optimist. Verifici potențialul transformator al tehnologiei digitale, explorând modalități inovatoare de a crea avantaje competitive. De data aceasta vei analiza beneficiile pe termen lung, cum ar fi creșterea agilității organizaționale, îmbunătățirea experienței clienților și crearea de noi modele de afaceri. Este o abordare potrivita in adoptarea tehnologiilor emergente, cum ar fi: inteligența artificială, blockchain sau realitatea augmentată.
  • Prudent – analiza riscurilor și barierelor. Vei identifica și evalua in detaliu obstacole potențiale. Mai exact verifici riscurile de securitate, problemele de compatibilitate, dificultățile de implementare, costurile ascunse și impactul asupra culturii organizaționale. Pentru a fi pregătit, vei realiza planuri de contingență detaliate și diferite măsuri de atenuare a efectelor. Nu vei fi primul in alegerea acelei tehnologii, ea este deja testata și dovedita de succes. Si ca sa fii si mai siguri, planifici implementări incrementale monitorizând atent impactul acestora.
  • Futurist – analiza necesităților tehnologice viitoare. Vei analiza tendințele tehnologice și impactului lor potențial asupra organizației. Si in acest caz preferi tehnologiile emergente. In plus vei studia scenarii de evoluție a pieței și vei anticipa schimbările în comportamentul consumatorilor. Ai nevoie de investii în cercetare și dezvoltare, creează prototipuri și testează concepte noi. Vei crea astfel o cultură a inovației, care încurajează experimentarea și asumarea de riscuri.

    ***

    Acum ai baza pentru întrebarea ta „Sunt pregătit pentru digitalizare, cum aleg tehnologia potrivită?” Sunt multe alte metode de decizie in alegerea tehnologiei. Pentru moment ne oprim aici ca sa revenim un pic la leadership așa cum îți spuneam încă de la început.


    De ce procedurile nu sunt dușmanul tău, ci cheia succesului tău profesional

    Știi cine este de vină când lucrurile nu merg bine? Nu este managerul, nu este angajatul, nu este vremea sau legislația, ci procesul. Și asta se întâmplă cam în 90% dintre situații. Acesta este motivul pentru care am ales să-ți vorbim astăzi despre: De ce procedurile nu sunt dușmanul tău, ci cheia succesului tău profesional.


    Ce sunt procesele, procedurile si alte documente asemănătoare?

    Doar ca să ne asigurăm că vorbim pe aceeași limbă, hai să vedem ce sunt aceste documente adeseori prezente în organizații.

    • Procesele sunt o înșiruire logică de activități ce necesită a fi realizate în timp, cu scopul de a transforma intrările (materia primă sau informațiile) în ceva nou cu valoare mai mare decât sursa inițială (produs/serviciu rezultat). Un exemplu banal de proces este fabricarea covrigilor: făina, apa, sarea sunt materiile prime, după amestecare, frământare și coacere, rezultă ceva nou – covrigul. Procesul este reprezentat printr-o schiță.
    • Procedurile intră în mai multe detalii și îți spun cantitățile exacte, temperatura de coacere, cum să modelezi covrigii etc. Procedura descrie procesul prin cuvinte și imagini.
    • Regulamentul cuprinde un ansamblu de reguli, dintre care cel mai cunoscut este Regulamentul de ordine interioară.

    Mai sunt și alte documente: manualele, ghidurile, formularele, modelele. Toate au scopul de a oferi o formă structurată activității.


    De ce cred unii că procedurile sunt un obstacol?

    • Mulți cred că respectarea procedurilor le consumă timp valoros, timp ce ar putea fi alocat direct realizării sarcinilor. Însă te întreb: dacă nimeni nu ți-ar fi explicat sau nu ai fi citit cum să faci sau ce să faci, ai fi știut? Aceste documente ajută în primul rând pe cei la început de drum, dar nu numai.
    • Sunt prea rigide și nu permit creativitatea. Mulți se tem că nu vor mai putea gândi „out of the box” și că vor fi transformați în roboți. Totuși, procese există și pentru designeri și pentru un șofer.
    • Sunt făcute doar pentru a controla angajații. Da, așa este, facilitează controlul, însă principalul obiectiv este ca obiectivul să fie atins într-un anumit timp și cu anumite resurse.
    • Ele sunt cheia birocrației. Așa este. Un exces de formalități te pot împiedica să fii eficient. E nevoie de echilibru și îmbunătățire continuă a acestor documente.

    De ce procedurile nu sunt dușmanul tău, ci cheia succesului tău profesional

    Care sunt beneficiile procedurilor generale?

    • Procedurile oferă un cadru clar și predictibil, eliminând ambiguitatea și stresul legate de „ce urmează?”. Vei ști exact ce ai de făcut și cum să abordezi diverse situații. Vei ști de unde să iei informații și unde să dai informațiile mai departe.
    • Prin standardizarea proceselor, procedurile minimizează riscul de erori umane și asigură un nivel constant de calitate. Ele oferă un ghid clar, mai ales în situații critice, când presiunea și stresul pot duce la decizii greșite.
    • Procedurile contribuie la un flux de lucru eficient, reducând haosul și confuzia. Imaginează-ți cum ar ieși covrigul de care îți spuneam la început dacă cineva nu lasă coca la crescut sau dacă ar veni și ar pune în compoziție castane întregi. Sigur, ceva ce nu ai îndrăzni să mănânci.
    • Nu trebuie să reinventezi roata. Dacă ai plecat în vacanță 2-3 săptămâni, este posibil să uiți cum se setează cuptorul pentru covrigi, mai ales dacă tocmai se instalase unul nou chiar înainte să pleci. Așa că un manual salvează memoria de la disperare.
    • Reduc munca repetitivă. Ți s-a întâmplat vreodată să lucrezi la ceva și după ceva timp să descoperi că mai are cineva în companie care făcea același lucru? Și te întrebi de ce atât timp pierdut când puteați să stabiliți înainte cine ce face.

    Care sunt beneficiile procedurilor speciale?

    • Oferă o bază solidă pentru a încerca lucruri noi. Îți spuneam că și cercetătorii și artiștii folosesc proceduri. De exemplu, proceduri care descriu tehnici de îmbinare a culorilor, temperatura de topire a materialelor și altele.
    • Devii creativ pentru că nu îți mai bați capul cu banalități, de exemplu, cine trebuie să îmi aprobe bugetul.
    • Toți sunt tratați la fel. Știu, nu este o regulă. Însă obiectivul este ca un regulament să îți ofere atât obligații, cât și drepturi, cum ar fi concediul de odihnă, plata salariului. Bănuiesc că nu îți place să nu primești salariu la timp. În spate sunt multe activități necesare pentru ca tu să te bucuri de bani în cont.
    • Deciziile sunt luate pe criterii obiective, pentru că aceste criterii sunt descrise deja în documente și sunt la fel pentru contexte similare.
    • Îți oferă autonomie. Nu trebuie să aștepți pe cineva să-ți spună ce și cum e de făcut.

    Cum te ajută procedurile să avansezi în carieră?

    • Ești mai efcient, faci mai multe în timp mai scurt. Dacă respecți indicațiile cuptorului, poți obține un covrig copt perfect în 3 minute sau într-o oră. Sunt sigură că vei fi mai apreciat dacă îl obții în 3 minute și nu într-o oră. Asta demonstrează o capacitate de a te organiza, rezultatele tale sunt de calitate și erorile sunt minime. Aspecte foarte apreciate de toți: clienți, colegi, superiori. Devii astfel valoros pentru companie și poate deschide uși către oportunități de promovare și dezvoltare.
    • Procedurile îți oferă posibilitatea de a identifica și repara erorile. Atunci când ceva nu merge bine (de exemplu, covrigul e ars), poți analiza pas cu pas, urmând procedura, pentru a depista cauza problemei și a găsi o soluție. Poate descoperi că ai făcut covrigii prea subțiri și se coc prea repede. Îți dezvolți astfel gândirea logică și capacitatea de a rezolva probleme, abilități esențiale pentru oricine aspiră la o poziție de conducere.
    •   Mai mult decât atât, procedurile bine definite oferă un punct de plecare pentru a propune îmbunătățiri și inovații. Nu există procedură/proces perfect, sau cel puțin nu pentru o perioadă lungă de timp. Poți identifica punctele slabe ale procedurilor existente și poți propune soluții mai eficiente, demonstrând inițiativă și creativitate.  Atunci când există un set de reguli și instrucțiuni bine definite, poți colabora mai eficient, știind exact ce rol are fiecare și cum se integrează munca ta în ansamblul proiectului
    • Comunici mai clar și concis, minimizând neînțelegerile și conflictele. Așa cum nu-ți place ca cineva să mănânce cu lingura ta, nici bucătarul nu s-ar bucura să vină să-i pui înghețată în compoziția de covrigi. Nici nu ar fi necesar să-l întrebi pe bucătar, căci deja știi din rețetă că nu e o combinație prea fericită aluatul cu înghețata.

    Cine creează aceste documente?

    Situațiile sunt diverse. Poate fi proprietarul companiei, un departament de calitate, o persoană din resurse umane sau chiar un departament dedicat acestui subiect. Însă cea mai bună situație este atunci când chiar tu poți contribui la crearea lor. Mai ales dacă ai ceva experiență (măcar 1-2 ani) în activitatea respectivă, atunci poți contribui semnificativ la conceperea unor sisteme de lucru eficiente. De exemplu, poți constata că ar fi mai utilă o cană cu gramaj decât un cântar, pentru că este mult mai rapidă mișcarea. Altfel spus, „mai bine faci tu regulile decât să ți le facă altul”.


    Cum să abordezi procedurile cu o atitudine pozitivă

    Procedurile sunt adesea privite cu reticență, dar o atitudine pozitivă față de acestea îți poate transforma ziua într-una bună. Iată câteva strategii pentru a aborda procedurile într-un mod constructiv:

    • Procedurile nu sunt create pentru a îngrădi libertatea. Întreabă-te pentru fiecare procedură pe care o cunoști de la tine din companie: „De ce există?”, „Ce s-ar întâmpla dacă nu ar fi respectată de toți colegii?”, „Cum te ajută pe tine?”.
    • Dacă ai idei de îmbunătățire a procedurilor existente sau dacă identifici necesitatea unor proceduri noi, nu ezita să le împărtășești cu superiorii sau cu echipa responsabilă. Cum spuneam: și tu poți stabili reguli.
    • Dacă ceva nu este clar într-o procedură, nu ezita să întrebi. Nu-ți fie teamă să recunoști că ai nevoie de ajutor. Nimeni nu le știe pe toate și da, uneori pot fi exprimări ambigue. Clarificările sunt esențiale pentru a evita erorile și pentru a vă asigura că respectați procedurile corect. Un mediu de lucru în care întrebările sunt încurajate este un mediu în care procedurile sunt înțelese și respectate, iar erorile sunt reduse la minimum. N-ai vrea să te frigi cu fiecare covrig pe care îl coci, așa-i?

    ***

    Sperăm că te-am convins de ce procedurile nu sunt dușmanul tău, ci cheia succesului tău profesional. Dacă însă ai rămas cu neclarități, suntem aici să-ți răspundem.


    Ești un lider digital sau doar un manager cu un laptop?

    Am încheiat anul parcurgând elementele de baza despre leadership și tehnologii digitale. Nu știu cat de mult te pasionează tehnologia, deși am depus eforturi sa-ti arat ca oricât fugi de ea tot o adopți la un moment dat. Însă când vorbim despre leadership e cu o totul alta poveste, parca se potrivește ca o mănușa când frigul se așterne lin peste lume. A venit momentul să împerechem cele doua mânuși și să discutam despre liderul digital. și încep cu o întrebare dura: Ești un lider digital sau doar un manager cu un laptop?

    Ai uitat ce înseamnă liderul digital? Am vorbit un pic aici, ca sa-ti aduci aminte și să putem trece la tema propusa. Liderul digital este destul de complex motiv pentru care începem prin trăsături, competente, ca apoi să descoperi săptămână viitoare cum poți de deveni un lider digital.

    Te mai rețin un pic cu ceva cifre care uimesc:

    • Pana la finalul anului 2023 au fost realizate 31,956 de lucrări (au fost include aici articole, cercetări, cărți, capitole din cârti etc.) despre leadearshipul digital;
    • Doar 28% dintre companiile intervievate de Forbes au simțit transformarea afacerii într-o platforma ( un tot integrat) și nu doar un business împachetat în digital
    • Si 77% dintre companiile care aveau în testare propriul AI, i-au dat viată în utilizare frecventa.

    Ai auzit de inteligenta digitala?

    Probabil ai auzit ca exista diferite tipuri de inteligenta: cognitiva, emoționala, muzicala etc. Astăzi îți mai adaug una în repertoriu inteligenta digitala. Ea include aptitudini și competențe necesare pentru rezolvarea problemelor din cadrul ecosistemului digital.

    Aceasta inteligenta digitala conține 8 arii care te vor ajuta să descoperi daca ești un lider digital.

    • Identitate digitala – capacitatea de a crea o identitate online și offline
    • Utilizarea uneltelor digitalul – Abilitatea de a utiliza tehnologia într-un mod integru;
    • Siguranța digitala – Abilitatea de a gestiona diferite riscuri cibernetice prin utilizare etică a tehnologiei;
    • Securitate digitala – Capacitatea de a gestiona diferitele amenințări cibernetice, pentru a proteja datele, dispozitivele, rețele și sistemele;
    • Inteligenta emoțională digitala – Abilitatea de a recunoaște și exprima emoțiile în mediul digital;
    • Comunicare digitala – Capacitatea de a comunica și colabora folosind tehnologiile digitale;
    • Alfabet digital – Abilitatea de a găsi, citi, evalua, sintetiza, crea, modifica și partaja informații în mediul digital sau prin intermediul uneltelor digitale;
    • Drepturi digitale – Capacitatea de a înțelege și proteja drepturile omului la utilizarea tehnologiei.

    Faptul ca deții inteligentă digitala nu implica automat numirea ta ca lider digital, ai nevoie și de alte trăsături și competente pe care le analizam imediat.


    Ești un lider digital sau doar un manager cu un laptop?

    Rândurile următoare te rog să le parcurgi numărând sincer cate din trăsături sau competentele de mai jos le ai. Nu-ti fie teama daca rezultatul nu este mulțumitor, doar îți va fi clar ce mai ai de îmbunătățit și cum îți spuneam nici aici nu vei rătăci de unul singur în pădurea întunecată a informațiilor.

    Trăsăturile și competentele indicate provin din cercetări realizate în ultimii 5 ani pe baza analizei literaturii,  analiza solicitărilor pentru angajare și sondaje. în absenta unei grupări a acestora specific pentru liderul digital iți propun structura de mai jos. Cele pe care le-am colorat diferite sunt cele considerate mai frecvent solicitate.


    Mai mult decât un simplu utilizator de tehnologie. Trăsăturile liderului digital

    Sunt 57 de trăsături mai jos, ia repede un creion, parcurge-le una cate una si trasează pe foaie cate o linie pentru fiecare trăsături pe care o deții deja. La final numără-le. Cu cat ești mai aproape de 57 cu atât ești mai aproape de liderul digital. Iar 3 liniuțe le ai cadou de la mine ca sa ajungi mai repede la 60 de puncte

    Competențe & abilitați cheie pentru liderul digital

    La fel ca la trăsături trasează o linie pentru fiecare competenta pe care o ai deja. Si aici ai tot 57 de trăsături cu 3 liniuțe bonus.


    Diferența dintre un lider digital și un manager/lider non-digital

    CaracteristiciLider digitalLider non-digital
    ViziuneOrientată spre viitor, cu accent pe inovație și transformare digitalăConcentrată pe obiectivele prezente și pe menținerea stabilității
    AdaptabilitateFlexibil și deschis la schimbare, capabil să se adapteze rapid la noile tehnologii și tendințeMai puțin confortabil cu schimbarea, preferă abordări tradiționale
    Stil de comunicareComunicare eficientă în mediul online, utilizând diverse platforme și instrumente digitaleComunicare în principal față în față, prin canale tradiționale
    Atitudine față de riscAsumat, dispus să experimenteze și să inovezeMai prudent, preferă soluții cu risc scăzut
    Cunoștințe tehnologiceCunoaștere aprofundată a tehnologiilor digitale și a aplicațiilor lor în businessCunoștințe tehnologice de bază, utilizarea limitată a instrumentelor digitale
    Abilități de comunicareComunicare eficientă atât în mediul online, cât și offlineComunicare eficientă în principal în mediul offline
    Luarea deciziilorBazată pe date și analize, utilizând instrumente digitale de monitorizare și analizăBazată pe experiență și intuiție, cu o utilizare limitată a datelor
    Managementul echipeiCapabil să conducă și să motiveze echipe virtuale, utilizând instrumente de colaborare onlineConduce echipe în principal în mediul fizic, prin interacțiuni directe
    Gestionarea schimbăriiAgent al schimbării, capabil să ghideze organizația prin transformări digitaleMai rezistent la schimbare, preferă stabilitatea și continuitatea
    PrioritățiInovație, transformare digitală, creștere rapidăEficiență, stabilitate, optimizarea proceselor existente
    Cultură organizaționalăPromovează o cultură agilă, orientată spre învățare continuă și adaptabilitateMenține o cultură organizațională tradițională, bazată pe ierarhie și proceduri clare

    Diferențe dintre leadership digital și e-leadership

    Știai ca exista si noțiunea de e-leardership? Hai sa vedem diferențele

    CaracteristicăLeadership digitalE-leadership
    PrioritateTransformarea digitală a organizațieiConducerea echipelor virtuale
    Abilități cheieViziune strategică, adaptabilitate, inovare, analiza datelor, comunicare eficientăComunicare online, colaborare virtuală, gestionarea proiectelor digitale, motivarea echipelor la distanță
    Utilizarea tehnologieiIntegrarea tehnologiei în toate aspectele businessuluiUtilizarea tehnologiei pentru a facilita comunicarea și colaborarea în echipele virtuale
    ObiectiveCreștere, inovare, avantaj competitivPerformanță, coeziune, comunicare eficientă în echipele virtuale
    ExempleCEO-ul unei companii care implementează o strategie de transformare digitalăManagerul unui proiect desfășurat de o echipă distribuită geografic

    ***

    Acum poți sa-mi spui: Ești un lider digital sau doar un manager cu un laptop? Scrie-mi și ce îți lipsește astfel încât să pot crea materiale potrivite pentru tine.


    Cum să valorifici discuția 1 la 1 cu managerul

    Discuția 1 la 1 cu managerul este o întâlnire doar între tine și manager. Această ședință ar fi bine să fie recurentă, iar principalul ei scop este acela de a primi și oferi feedback. În unele organizații, această ședință este privită cu ochi critici de către angajaţi sau considerată inutilă de către manageri. Noi subliniem faptul că este cheia succesului tău în companie, acesta este motivul pentru care mai jos vei afla cum să valorifici discuția 1 la 1 cu managerul.

     Dacă în organizația din care faci parte aceste întâlniri nu fac parte din rutină, ba chiar lipsesc cu desăvârșire, atunci poți solicita tu existența lor. Știu că pare ciudat să faci asta, însă te va ajuta enorm.

    Care sunt beneficiile acestei ședințe?

    • Ai 100% atenția managerului doar pentru tine. Este o discuție privată, așa că folosește-o cu înțelepciune.
    • Este un moment potrivit pentru a discuta evoluția ta în carieră, desigur nu la fiecare întâlnire.
    • Clarifici care sunt așteptările organizației și ale managerului.
    • Oferi și primești feedback.
    • Soliciți resurse, clarificări și ghidare.
    • Ai curaj să schimbi opinii și să asculți; îți va fi clar cum să-ți atingi obiectivele.

     Care este frecvenţa potrivită pentru ședința 1 la 1 cu managerul?

    Idealul este o dată pe lună, cu o durată de 30-60 de minute. Dacă ești la început de drum și ai nevoie de mai multă ghidare, atunci poate fi și mai frecvent, o dată pe săptămână sau la două săptămâni. Oricum ar fi, nu recomand să fie mai rar de o dată la 3 luni. Dacă ajungi să o faci o dată sau de două ori pe an, dintr-o ședință de feedback axat pe dezvoltare se transformă într-o ședință de evaluare.

    Pentru o ședință echilibrată abordează: 1/3 din discuție subiectele tale, 1/3 subiectele managerului și 1/3 pașii următori. Uneori, distincția dintre cele 3 nu este clară; este natural ca de la prezent să treci la acțiuni viitoare. Doar fii atent să-ți exprimi dorințele și opiniile.

    Cum valorifici discuția 1 la 1 cu managerul?

    Cum te pregătești pentru ședință?

    Pregătirea ședinței are două părți: una logistică și una legată de agenda discuției. Lipsa pregătirii va duce la timp pierdut, amânări și noi frustrări.

    Cum spuneam, ar fi bine ca ședința să aibă deja stabilită recurența în calendar. Dacă va avea loc față în față, asigură-te că ai și o sală rezervată. În cel mai rău caz alege un spațiu retras; nu poate avea loc într-un spațiu deschis sau cu alte persoane de față. Nu ar mai fi o discuție 1 la 1.

    Cât despre agenda discuției, unele subiecte sunt recurente, cum ar fi statusul unor proiecte în derulare, altele sunt ocazionale. Notează subiectele de discuție în invitația ședinței. Iar, dacă aștepți ca managerul tău să ia decizii în timpul discuției cu tine, trimite-i dinainte informațiile necesare, astfel încât să aibă timp să le analizeze.

    Nu anula ședința dacă tu sau managerul nu puteți participa, ci reprogramează. Prin excepție, anulează doar dacă ar fi mult prea aproape de următoarea întâlnire recurentă.

    Cunoaște-ți managerul. Din primele întâlniri cu acesta, află-i preferințele de comunicare și reacțiile în funcție de situație. Stabiliți împreună care sunt așteptările generale ale acestor ședințe. Fă un plan de abordare și scenarii alternative, cu argumente astfel încât să-ți poți convinge managerul dacă este cazul. Fii pregătit atât pentru răspunsuri pozitive, cât și pentru cele negative.


    Care sunt subiectele și întrebările pe care să le adresezi în cadrul ședinței?

    Începe discuția cu ceva cald, neutru, o glumă sau ceva nelegat de activitatea profesională. În felul acesta, vă veți conecta spre o comunicare deschisă.

    Atâta timp cât ai un manager cel puțin de nota 8 din 10, atunci ai curajul să abordezi cât mai multe dintre subiectele de mai jos. Totuși, prioritizează-le și vorbește clar. Nu vei avea timp pentru povești repetitive.

    Despre activitatea ta

    • Spune care sunt activitățile pe care le-ai realizat de la ultima întâlnire.
    • Ce îți lipsește pentru a reuși? Resurse, cunoștințe, informații, unelte, acces la aplicații? Ai suficient timp să-ți finalizezi sarcinile?
    • Întreabă ce nu știi cum să rezolvi.
    • Ai fost în deplasare; care au fost rezultatele/constatările?
    • Ai avut rezultate slabe, probleme sau conflicte? Pregătește-te să oferi detalii și să explici cum vezi rezolvarea pe viitor. Fii deschis să accepți și perspectiva managerului.
    •   De ce ești mândru? Ce te mulțumește? Ce te bucură acum?

    Despre viitor

    • Care sunt planurile organizației?
    • Care sunt obiectivele tale de dezvoltare? Care sunt prioritățile?
    • Care sunt ideile tale de îmbunătățire a activității și a atmosferei în echipă?
    • Care sunt următorii pași/acțiuni? Clarifică ce se așteaptă de la tine.
    • Ce poți face pentru a evolua?
    • Care sunt grijile tale cu privire la organizație?
    • Ce așteptări ai de la manager?
    • Care sunt responsabilitățile noi pe care ai vrea să le preiei astfel încât să poți evolua?
    • Care sunt persoanele cu care ai vrea să te întâlnești în viitor astfel încât să-ți poți desfășura activitatea mai bine?
    • Cum vor fi recompensate rezultatele?
    • Ce ai vrea să înveți?

    Subiecte personale si interpersonale

    • Cum te simți în organizație? Ce te deranjează, ce te stresează, ce apreciezi, ce îți place, ce nu funcționează? Oricâtă inteligență ar avea managerul tău, nu citește gânduri, așa că fii deschis și transmite. Desigur, sperăm că managerul tău are deschiderea necesară pentru a accepta situația așa cum este ea, fără prejudecăți și critici.
    • Solicită eventuale detalii sau clarificări pe care nu ai avut ocazia până atunci să le discuți.
    • Oferă feedback managerului.
    • Dacă nu ți-a oferit deja feedback, întreabă managerul ce părere are despre activitatea ta. Dacă ai ceva concret în minte, detaliază.
    • Cum ai vrea să-ți fie apreciate meritele?
    • Care sunt problemele personale care te împiedică să performezi? Cum te poate ajuta managerul și ce planuri de redresare ai? Care sunt persoanele cu care ai vrea să te întâlnești în viitor astfel încât să-ți poți desfășura activitatea mai bine?

    Cum închei discuția?

    Repetă principalele subiecte agreate și activitățile viitoare. Desigur, fă acest lucru cu ajutorul unei minute a discuției, care să conțină în primul rând lucrurile stabilite pe parcursul întâlnirii și apoi subiectele abordate.

    Foarte important: pe tot parcursul acestui proces, înainte, în timpul și după ședință, vorbește pe limba managerului tău. Respectă-i solicitările și atunci sunt șanse mari ca și tu, la rândul tău, să te poți face auzit.

    ***

    Am adus aici o listă lungă de întrebări posibile. Alege din ele ce ți se potrivește, însă ar fi bine ca măcar o dată pe an să treci prin toate aceste întrebări astfel încât să valorifici discuția 1 la 1 cu managerul.