dezvoltare profesionala

Kit-ul de Supraviețuire Emoțională al Liderului Digital

Ți-ai adus aminte întrebarea de săptămâna trecută? Cum simți tehnologia în viața ta de zi cu zi? Pentru unii, e fascinantă. Pentru alții – o sursă reală de stres. Și nu e deloc surprinzător. În era digitală în care trăim, tot mai mulți oameni se simt copleșiți de ritmul alert al tehnologiei, de volumele uriașe de informații și de presiunea constantă de a fi conectați. Acest fenomen poartă un nume: technostress – sau, mai simplu spus, stres tehnologic. Tocmai de aceea am creat pentru tine Kit-ul de Supraviețuire Emoțională al Liderului Digital – un ghid esențial pentru a-ți păstra echilibrul interior într-o lume tot mai digitalizată.

Dar, înainte de toate, hai să ne reamintim unde vrem să ajungem: Tu, lider cu inteligență emoțională. Un lider conștient, empatic, autentic, capabil să creeze conexiuni reale – chiar și într-un mediu virtual.


Cum arată un astfel de lider?

Are abilitatea de a descifra corect emoțiile și stimulii din jur, prevenind conflictele și gestionând situațiile dificile cu claritate.

  • Își exprimă gândurile și sentimentele sincer, atât verbal, cât și nonverbal, creând un spațiu de comunicare deschis. Nu este un robot și știe că nici colegii săi nu sunt.
  • Este conștient de propriile emoții, gânduri, puncte forte și slabe, valori și motivații.
  • Își controlează reacțiile, gândurile și comportamentele, păstrându-și calmul în contexte diverse – sau, cel puțin, în majoritatea cazurilor.
  • Ascultă activ, înțelege perspectivele celorlalți și gestionează cu diplomație momentele tensionate.
  • Inspiră, influențează și dezvoltă oamenii din jur. Comunică eficient, gestionează conflicte și construiește relații solide.
  • Se dezvoltă personal, simțindu-se împlinit și aliniat cu valorile sale.
  • Motivează și inspiră echipa, depășind așteptările. Este concentrat pe obiective și viziune.
  • Vede inima și spiritul fiecărui membru al echipei. Creează o cultură a unității, armoniei și luării de decizii în interesul tuturor celor implicați.

Ce este Technostress-ul?

Technostress-ul se referă la stresul și anxietatea pe care oamenii le resimt atunci când interacționează cu tehnologia. Acesta apare atunci când cerințele tehnologice depășesc capacitatea unei persoane de a face față sau de a se adapta. Nu se limitează doar la problemele tehnice, ci cuprinde un spectru larg de efecte negative asupra sănătății mintale și fizice, precum și asupra performanței la locul de muncă. Termenul a fost introdus pentru prima dată de psihologul Craig Brod în anii ’80, odată cu creșterea utilizării computerelor la locul de muncă.

Cauzele Technostress-ului:

  • Supraîncărcarea informațională: Există o cantitate imensă de informații disponibile online și simți nevoia (sau ai chiar datoria profesională) de a fi mereu conectat. Poți resimți copleșire și epuizare mentală.
  • Tehnocomplexitatea: Unele software-uri sunt complexe (sau par complexe la început), apoi vin dispozitivele (telefon, laptop, tabletă…) și platformele diferite. Toate acestea îți pot crea confuzie și frustrare.
  • Invazia tehnologică: Atunci când tehnologia îți invadează timpul personal și estompează granițele dintre muncă și viața privată. Oricând poți auzi sunetul unui mesaj WhatsApp de la locul de muncă.
  • Tehnoinsecuritatea: Ți-e teamă că nu ești suficient de informat cu privire la noile tehnologii și că nu vei avea subiecte de discuție cu prietenii sau colegii. Sau te temi că vei fi înlocuit de automatizare, ceea ce poate genera anxietate.
  • Tehnocertitudinea scăzută: Te sperie investițiile continue de bani și timp necesare pentru învățare și adaptare, deoarece tehnologia evoluează rapid.
  • Lipsa suportului tehnic: Nu ai la cine apela pentru ajutor atunci când întâmpini probleme tehnice.

Simptomele Technostress-ului:

Technostress-ul se manifestă prin simptome variate, atât la nivel fizic, cât și psihic.

  • Fizice: Ai dureri de cap, oboseală cronică, tulburări de somn, tensiune musculară, probleme digestive.
  • Psihice: Anxietate, iritabilitate, frustrare, sentimente de inadecvare, dificultăți de concentrare, epuizare mentală (burnout).
  • Comportamentale: Evitarea tehnologiei, izolare socială, scăderea productivității, absenteism la locul de muncă.

Technostress-ul poate afecta negativ pe termen lung:

  • Sănătatea mintală și fizică:  depresie sau bolile cardiovasculare.
  • Iti scade productivitatea, faci greșeli frecvent și n-ai nicio o tragere de inima sa lucrezi.
  • Prietenii si colegii te Izolează, pentru ca ai devenit iritabil
  • Ai sentimentul constant de presiune și epuizare

Kit-ul de Supraviețuire Emoțională al Liderului Digital

Îți propun să lucrăm pe baza Modelului KASH, adică:

  • Cunoștințe (K) – Universul ascunde prea multe curiozități ca să nu te fascineze.
  • Atitudine (A) – Dacă lumea și-ar întoarce capul după tine și te-ar urma, ai depune măcar un minim de efort pentru a evolua?
  • Abilități (S) – Fii capabil să vorbești cu oricine, fie el robot, om sau extraterestru.
  • Obiceiuri (H) – Ce ai face în fiecare zi pentru a deveni un lider digital cu inteligență emoțională ridicată?

Practic, să dezvoltăm cinci abilități cheie:

  • Cum să te menții calm, eliminând stresul.
  • Să fii conștient emoțional.
  • Să comunici non-verbal eficient.
  • Să ai umor și să te joci.
  • Să poți rezolva conflictele.

PASUL 1. Conștientizează problema sau nevoia de dezvoltare IE

Doar 4 lucruri te rog sa faci:

  • Analizează contextul. Fă-ți o autoevaluare: cum te simți, cum arată viața ta personală, cum arată viața ta profesională. Îți propun „roata vieții” — găsești aici detalii.
  • Observă cum te simți în timpul utilizării tehnologiei și după. Ești iritat când primești multe notificări? Te simți anxios când nu ai telefonul la îndemână? Ești frustrat când o aplicație nu funcționează corect?
  • Solicită feedback Este esențial să faci acest lucru, indiferent cât de dureros este, deoarece inteligența emoțională este strâns legată de capacitatea de a accepta opiniile celorlalți despre tine.
  • Urmărește consecințele (impactul real). Cum se simt ceilalți ca urmare a acțiunilor tale? Această analiză te ajută să înțelegi cum interpretează ceilalți cuvintele și comportamentele tale.

PASUL 2. Cum previi apariția tehnostresului

🔵 Pentru tine:

  • Stabilește ore specifice pentru verificarea e-mailurilor și notificărilor. Deconectează-te în afara acestor ore. Totuși, nu „înnebuni de nervi” dacă apare o „urgență” — privește-o ca pe o oportunitate pentru următorii pași.
  • Nu trimite e-mailuri inutile. Știu, unii preferă să fie „dădăciți” și să li se reamintească frecvent ce au de făcut. Sper că nu ești unul dintre ei. Dacă da, hai mai departe — sigur găsim o variantă alternativă.
  • Ia pauze scurte și frecvente de la utilizarea tehnologiei.
  • Practică tehnici de relaxare, cum ar fi meditația, respirația profundă sau yoga.
  • Dedică timp activităților care nu implică tehnologie, cum ar fi sportul, lectura sau petrecerea timpului cu cei dragi.
  • Dacă locul de muncă este o sursă majoră de tehnostres, discută cu superiorii despre posibile soluții, cum ar fi suport tehnic suplimentar.

🔵 Pentru echipa ta:

  • Asigură timp și oportunități ca echipa ta să învețe cum să utilizeze tehnologia, și să aibă acces permanent la experți în domeniu.
  • Încurajează colegii să ia pauze și să se deconecteze de la tehnologie și de la muncă.
  • Încurajează comunicarea deschisă.

PASUL 3. Fii Proactiv

Întreabă-te: „Ce am nevoie acum?”

Dacă te simți copleșit, poate ai nevoie de o pauză de la ecrane. Dacă te simți anxios, poate ai nevoie să te conectezi cu cineva drag sau să practici o tehnică de relaxare.

Îți propun să începi cu o pauză înainte de a reacționa. Aceasta te va ajuta să asculți mai bine și să controlezi impactul negativ al emoțiilor. Nu vei reacționa impulsiv, ci, analizând situația, vei alege răspunsul cel mai potrivit.

Apoi, amintește-ți: tehnologia este doar un instrument. Nu lăsa tehnologia să te controleze sau să definească cine ești. Oferă-i un loc în viața ta, nu întreaga casă.

Recunoaște modul în care tehnologia îți îmbunătățește viața, dar fii conștient și de potențialele efecte negative asupra stării tale emoționale. Practică mindfulness: acordă atenție și apreciază momentele, relațiile și activitățile care nu implică tehnologia.

Și să nu uităm de coaching și mentorat — ele te ajută cel mai mult să devii proactiv.

Un studiu din 2017, realizat de Universitatea din Pretoria, a evaluat efectele coaching-ului asupra competențelor de inteligență emoțională și socială ale liderilor. Rezultatele au indicat că coaching-ul a avut un impact semnificativ asupra coeficientului emoțional general (EQ), abilităților interpersonale, managementului stresului, respectului de sine și empatiei.

Iar dacă simptomele de technostres devin severe, cere ajutorul unui psiholog sau terapeut.


PASUL 4. Înțelege motivația

Înțelege că tehnostresul este o problemă reală și că reacțiile tale emoționale sunt valide.
Nu te judeca aspru pentru momentele în care te simți copleșit de tehnologie.
Tratează-te cu aceeași înțelegere și compasiune pe care i-ai oferi-o unui prieten care se confruntă cu o problemă similară.

  • Stabilește termene limită pentru atingerea obiectivelor de destresare digitală (ex: „În următoarea săptămână, voi introduce o oră fără telefon înainte de culcare”).
  • Înlocuiește obiceiurile mici: în loc să verifici telefonul când te simți plictisit, încearcă o scurtă plimbare, ascultă muzică sau — și mai bine — discută cu cineva.

Aceste discuții deschise te ajută să te cunoști mai bine și să înțelegi echipa din care faci parte.
Vei descoperi ce te motivează pe tine și ce îi motivează pe colegii tăi.
Nu generaliza, ci particularizează astfel încât acțiunile tale să producă efecte reale.

Așa cum te bucuri că ai făcut 10.000 de pași într-o zi, la fel, recompensează-te atunci când ai respectat limitele digitale. Sper că nu cu încă „două ore de scrollat”

Și dacă tot ai telefonul în mână, urmărește videoclipuri motivaționale sau educaționale — nu doar știri sau meme-uri.


PASUL 5. Fii empatic

Empatizează cu tine însuți. Adică să-ți înțelegi propriile emoții, să recunoști impactul tehnologiei asupra stării tale de bine și să răspunzi cu compasiune și grijă față de nevoile tale. Iată cum poți face asta:

  • Denumește emoțiile cu precizie. În loc de un vag „mă simt rău”, încearcă să identifici emoția specifică: frustrare, anxietate, oboseală mentală, sentiment de suprasolicitare, teamă de a pierde ceva (FOMO).
  • Acceptă emoțiile fără judecată: sunt reacții umane normale la un mediu digital omniprezent și uneori copleșitor. Nu te critica.
  • Reflectează asupra „de ce”-urilor: De ce simți nevoia să verifici constant notificările? Ce anume te atrage la scrolling-ul nesfârșit pe social media? Ce temeri alimentează nevoia de a fi mereu conectat?
  • Spune-ți „Este normal să mă simt copleșit când primesc zeci de e-mailuri pe zi.” sau „Este firesc să mă simt obosit după ore întregi de lucru în fața ecranului.” Nu te gândi „Alții o duc mai rău” sau „Ar trebui să fiu mai rezistent”. Permite-ți să simți ceea ce simți.

Empatizează cu ceilalți:

  • Înțelege reacțiile colegilor, ca rezultat al tehnostresului.
  • Daca nu au deschidere suficiente poți folosi jocuri de rol, practici experiențele, sau schimb de experiența <
  • Trage linie si spune care sunt nevoile celorlalți.

PASUL 6. Îmbunătățești abilitățile de comunicare

Cum îmbucățești? Prin training si practica. Studiile sugerează că efectele trainingului pot persista chiar și după trei luni, indicând o schimbare de durată în comportament și competențe emoționale.

  • Trainingurile sunt concepute pentru a îmbunătăți abilități precum perceperea, înțelegerea, gestionarea și utilizarea emoțiilor. Acestea pot include tehnici verbale și non-verbale, cum ar fi discuții de grup, jocuri de rol, practici de mindfulness și activități bazate pe artă.
  • Multe traininguri se concentrează pe auto-reflecție și auto-cunoaștere, ajutându-te sa înțelegi propriile emoții și modul în care acestea te afectează
  • Treningurile iti pot oferi strategii practice pentru gestionarea emoțiilor dificile și pentru a răspunde eficient în situații încărcate emoțional. Vei antrena afectivitatea și munca în echipă
  • De asemeni la un cursul asistat de trainer cu mai mulți participanți ai ocazia sa practici comunicarea si relaționarea
  • Apoi  studiile de caz îți extind viziunea asupra posibilelor situații viitoare cu care re vei confrunta

***

Kit-ul de Supraviețuire Emoțională al Liderului Digital nu este încă complet te aștept săptămâna viitoare sa afli Cum utilizezi AI pentru Dezvoltarea inteligentei emoționale


Poate Inteligența Emoțională să Salveze Transformarea Digitală?

Poate Inteligența Emoțională să Salveze Transformarea Digitală? Mă bucur că am discutat săptămâna trecută despre barierele în transformarea digitală. Acum ai o imagine mai clară despre ce te așteaptă dacă nu ai început încă procesul de digitalizare sau ai conștientizat că nu ești singurul care se confruntă cu dificultăți.

Te rog, imaginează-ți că ai toate resursele necesare: finanțe, oameni, tehnologie. Crezi că succesul îți este garantat? Intuiești rapid că răspunsul este: „Nu”.

Oare poate inteligența emoțională să salveze transformarea digitală? Poate ea fi cheia pentru a depăși obstacolele și a asigura succesul acestui proces?

Dacă ai răspuns „Da”, află că ai dreptate. Mulți oameni au primit aceeași întrebare, iar 74% dintre aceștia consideră că inteligența emoțională devine esențială în parcursul transformării digitale.

Asta nu înseamnă că, până acum, nu a jucat un rol important. De fapt, inteligența emoțională contribuie în proporție de 90% la succesul marilor talente. Dacă pe ei i-a ajutat, cu siguranță va face diferența și pentru tine.

Iar dacă ești deja la conducerea unei organizații, află că ai de 22 de ori mai multe șanse de succes față de concurență dacă prioritizezi inteligența emoțională la nivelul companiei.

Știind cât de mult te poate ajuta, citește mai departe și află cum inteligența emoțională te poate salva.


Ce este Inteligența Emoțională:

Este mai mult decât „a fi drăguț” și mai mult decât „a citi emoțiile”.
Este un concept relativ nou, care a evoluat în timp. Dacă îți place istoria, află că termenul „inteligență emoțională” a apărut pentru prima dată într-o lucrare din 1964, semnată de Michael Beldoch. Totuși, a fost definit complet mult mai târziu, între anii 1990 și 2004, de către Daniel Goleman, J.D. Mayer, D.R. Caruso și P. Salovey.

Daniel Goleman (1995) a definit inteligența emoțională ca fiind capacitatea de a recunoaște propriile sentimente și pe cele ale altora, de a ne motiva pe noi înșine și de a gestiona eficient emoțiile — atât pe plan personal, cât și în relațiile cu ceilalți.

Goleman a identificat cinci componente principale ale inteligenței emoționale:

  • Autocunoașterea: Capacitatea de a-ți înțelege propriile emoții, puncte forte, slăbiciuni, valori și motivații, precum și impactul lor asupra celor din jur.
  • Autoreglarea: Capacitatea de a-ți gestiona emoțiile și impulsurile, adaptându-te la circumstanțele schimbătoare.
  • Motivația: Pasiunea de a lucra dincolo de recompensele materiale, urmărindu-ți obiectivele cu energie și perseverență.
  • Empatia: Capacitatea de a înțelege și de a te pune în locul altora, fiind sensibil la sentimentele, nevoile și preocupările acestora.
  • Abilitățile sociale: Competența de a gestiona relații, construind rețele solide și găsind un teren comun în interacțiuni.

Mayer, Salovey și Caruso (2004) au dezvoltat un model care cuprinde patru ramuri ale inteligenței emoționale:

  • Capacitatea de a identifica și exprima emoțiile în mod precis.
  • Capacitatea de a folosi emoțiile pentru a susține procesele cognitive.
  • Capacitatea de a înțelege emoțiile complexe și tranzițiile dintre ele.
  • Capacitatea de a regla emoțiile proprii și ale celorlalți.

Poate Inteligența Emoțională să Salveze Transformarea Digitală?

Hai sa luam fiecare componenta a inteligentei emoționale si sa vedem cum te ajuta in dezvoltarea profesionala


💛Autocunoașterea

Presupune din partea ta 3 acțiuni de bază:

  • Cunoaște-ți punctele forte și punctele slabe.
  • Fii conștient de valorile și obiectivele tale.
  • Înțelege modul în care emoțiile îți influențează comportamentul.

Ce simți cu privire la transformarea digitală? Alege una dintre cele 5 fețe de mai jos, de la nervos la entuziast.

emotii – 1

Dacă nu te regăsești suficient de bine în niciuna dintre ele, te înțeleg perfect. Există peste 100 de emoții. Uită-te la acest tabel și alege cele mai reprezentative emoții pentru contextul digital de care discutăm (în viziunea lui Plutchik):

PrimarSecondarTertiar
BucurieDragosteAfecțiune, mulțumire, veselie, mândrie, încântare, satisfacție
FurieManieSupărare, frustrare, gelozie, amărăciune, ostilitate
TristețeDurereDisperare, dezamăgire, neglijență, rușine
FricăAnxietateÎngrijorare, Nesiguranță, Groază,
IncredereAdmiratieAcceptare, respect, loialitate
DezgustSilaRepulsie, Greață, Dispreț
SurprinsȘocUimire, necredință
AnticipareInteresCuriozitate, vigilență, nerăbdare, speranță

Dacă răspunzi la această întrebare, vei fi conștient de propriile emoții față de schimbare și vei preveni momentele de furie sau teamă atunci când vei primi întrebări dificile din partea colegilor.
Fiind calm atunci când transmiți informația, colegii tăi vor avea mai multă încredere în tine și în digitalizare și vor avea curajul să vină cu propuneri sau opinii contrare acțiunilor propuse de tine. Ceea ce e un lucru bun pentru tine, poate ți-a scăpat ceva esențial.
Chiar dacă nu ești promotorul digitalizării, ci doar utilizatorul final, inteligența emoțională te va ajuta să utilizezi mai bine instrumentele digitale.


💛 Autoreglarea

Include următoarele elemente:

  • Gestionează emoțiile.
  • Gestionează stresul.
  • Fii adaptabil și flexibil.

Mulți se străduiesc ca emoțiile să nu influențeze deciziile, dorind ca raționalul să domine. Însă, în realitate, dacă ai permite emoțiilor să se manifeste în procesul alegerii, varianta aleasă are șanse mai mari să-ți aducă beneficii. Rezultatele pot fi cu atât mai spectaculoase, deoarece vei înțelege mai bine reacțiile emoționale ale echipei la diferite opțiuni digitale. Astfel, știi cum să te adaptezi în alegerea soluțiilor.

Să nu uităm că autoreglarea te va ajuta să rămâi calm și optimist în fața incertitudinii, atunci când toți ceilalți sunt temători sau furioși. Vei auzi spunându-se despre tine: „Cum poți să fii atât de calm în acest context?”

Rolul digitalizării în autoreglare poate fi și invers: tehnologia te poate ajuta să te autoreglezi. De exemplu, inteligența artificială poate fi folosită pentru a-ți îmbunătăți inteligența emoțională și abilitățile sociale. Poți folosi tehnologia atât pentru propria ta dezvoltare, cât și pentru a sprijini dezvoltarea emoțională a colegilor tăi.

Rămâne ca săptămâna viitoare să-ți spun în detaliu cum poți folosi un AI pentru dezvoltarea inteligenței emoționale. Îți las un mic exemplu dintr-un curs:

  • Alege o fotografie din galeria ta, ideal una cu mai multe persoane și expresii vizibile;
  • Uită-te cu atenție la chipurile și posturile lor. Ce emoții crezi că simte fiecare?
  • Încarcă aceeași imagine într-un AI și cere-i să analizeze emoțiile personajelor;
  • În ce măsură răspunsul AI-ului corespunde cu ceea ce ai simțit tu? Unde crezi că a greșit AI-ul? Unde crezi că ai greșit tu?

💛Empatia

Și aici ai 3 elemente importante de luat în calcul:

  • Fii sensibil la sentimentele celorlalți.
  • Ia în considerare perspectivele altora.
  • Arată compasiune și grijă.

Mai întâi, te-aș întreba: ce înseamnă empatia? Cei mai mulți răspund „să mă pun în papucii interlocutorului meu”. Nu este greșit, însă acoperă doar o parte din cele trei componente ale empatiei:

  • Emoție – nu imită, ci simte;
  • Cogniție – nu direcționează spre soluție, ci consolidează relația;
  • Compasiune – nu profită de slăbiciuni, ci oferă ajutor (dacă este dorit).

Transformarea digitală presupune adesea colaborare între departamente și echipe cu expertize diferite. Fiind empatic, poți înțelege grijile și emoțiile colegilor tăi – anxietate, teamă de necunoscut, rezistență – și le poți oferi sprijin. Comunicând eficient, vei reduce rezistența la schimbare.

De asemenea, vei putea înțelege mai bine perspective diferite și media conflicte, asigurând astfel o colaborare armonioasă și eficientă.

Întreabă-te sincer:

  • Cum ar fi să învăț un sistem complet nou după ani de lucru într-un anumit fel?
  • Ce temeri aș avea privind siguranța locului meu de muncă dacă nu înțeleg noua tehnologie?
  • Ce sprijin mi-ar trebui pentru a mă simți confortabil și competent cu acest nou sistem?

Conștient de aceste posibile dureri, în loc să respingi obiecțiile colegilor, vei organiza sesiuni de feedback și întâlniri individuale. Așa creezi un mediu de încredere și deschidere.


💛Motivația

Tot trei să fie și pentru motivație:

  • Ești dedicat viziunii tale
  • Ai dorința puternică de a atinge obiectivele.
  • Ești optimist, chiar și în fața eșecului.

Prin propriul exemplu, poți influența valorile și normele organizaționale. Vei modela comportamente care susțin adaptarea, reziliența, colaborarea, învățarea continuă și deschiderea către nou.

De asemenea, ești capabil să inspiri și să motivezi echipa în timpul procesului de transformare, chiar și atunci când apar obstacole. Prin înțelegerea nevoilor și aspirațiilor angajaților, poți crea un mediu de lucru care încurajează implicarea și angajamentul.

Te-ar ajuta foarte mult să creezi un sistem de recunoaștere și recompensare pentru eforturile oamenilor de a învăța și de a se adapta la noile tehnologii și procese. Poți include recunoaștere publică, bonusuri, oportunități de a coordona proiecte pilot sau simple aprecieri verbale. Această recunoaștere constantă alimentează motivația intrinsecă a colegilor și le arată că eforturile lor sunt apreciate.

Un secret? Motivează prin umor. Umorul este un catalizator puternic, având capacitatea de a destinde atmosfera, de a reduce stresul și de a crea o conexiune mai profundă între oameni. Prin râs, estompezi barierele, iar colegii devin mai deschiși la idei noi și mai dispuși să colaboreze.

Această abordare nu minimalizează importanța muncii, ci adaugă o dimensiune umană. Atenție! Nu desconsidera oamenii plini de umor în situații stresante. Din contră, încurajează-i — vor face mediul mai plăcut. Umorul bine plasat poate transforma o sarcină dificilă într-o experiență mai ușor de gestionat.

🎯Care vor fi rezultatele?
Colegii se simt mai încrezători în capacitatea lor de a se adapta, văd transformarea digitală ca pe o oportunitate și sunt mai dispuși să investească timp și energie în învățarea noilor abilități.


💛Abilitățile Sociale

Și ultimele trei din această listă:

  • Creează și coordonează echipe.
  • Comunică folosind instrumente adecvate
  • Gestionează schimbarea.

Îți amintești cât de importantă este viziunea în leadership? Vorbește despre ea cu diferite ocazii, fără a plictisi colegii. Având abilități sociale dezvoltate, poți comunica eficient viziunea digitală, conectând-o cu valorile și obiectivele organizației.

Dezvoltă relații bune și arată grijă față de ceilalți — mai ales când lucrezi cu echipe virtuale. Interacțiunile la distanță necesită o conștientizare emoțională sporită.

Investește timp în discuții reale cu cei afectați de digitalizare. Organizează întâlniri informale, prânzuri comune și sesiuni de brainstorming interdepartamentale pentru a încuraja cunoașterea reciprocă, înțelegerea perspectivelor diferite și crearea unui sentiment de apartenență, dincolo de granițele departamentale.

Stabilește canale clare de comunicare între departamente, asigurându-te că informațiile despre progresul transformării digitale, provocările întâmpinate și deciziile luate sunt transmise transparent. Organizează și mediază ședințe comune în care reprezentanții diferitelor departamente pot discuta deschis preocupările, pot pune întrebări și pot oferi sugestii. Astfel, vei contribui la clarificarea neînțelegerilor și la alinierea așteptărilor.

Fiind inteligent emoțional, poți convinge mai ușor diferitele departamente de beneficiile transformării digitale. Vei prezenta oportunitățile din perspectiva fiecăruia, scoțând în evidență elementele „win-win”. Știu, inevitabil apar și conflicte între oameni. Rolul tău este să intervii constructiv, concentrându-te pe construirea unui consens în jurul soluțiilor.

***

Poate Inteligența Emoțională să salveze Transformarea Digitală?
🔹 Răspunsul este: cu siguranță, DA!

Poți să-ți dezvolți propria inteligență emoțională?
🔹 Răspunsul e tot DA!

Cum faci asta? Hai alături de Lunif, și săptămâna viitoare îți arătăm pas cu pas.


Sparge zidurile digitalizării

Tot mă chinui să ajung la ceva care îmi stă în minte de câteva săptămâni bune și tot descopăr că ar fi bine să-ți mai spun câte ceva înainte. Nu pot să trec mai departe ignorând blocajele, frica de eșec, frica de a nu avea resursele necesare, frica de schimbare și multe altele. Sunt aici. Sparge zidurile digitalizării împreună cu mine.

Îmi place foarte mult o tehnică care se numește nodul de cravată. De obicei suntem obișnuiți ca în fața noastră să se înalțe ziduri pe care cu greu să le distrugem sau să le sărim. Vreau să vezi mai jos lupta zidului împotriva zidului. Lupta împotriva problemelor cu propriile ei unelte.

Ce spune nodul de cravată, poate mai bine zis un papion. În nod, în mijloc, este digitalizarea. Din stânga vin problemele și în dreapta se duc efectele. Soluția este să pui tu bariere și pe stânga și pe dreapta. Adică, ce poți face pentru a preveni apariția problemelor și ce poți face, dacă nu ai reușit să previi, astfel încât să diminuezi efectele.

node de cravata lung – 1

Cam aceasta este și abordarea pe care ți-o propun mai departe. Îți spun cu ce probleme te poți confrunta, îți spun cum să le previi și cum să le micșorezi efectele negative.


Sparge zidurile digitalizării

Pentru o facila înțelegere am divizat aceste forte nefaste in 7 categorii. Hai sa le luam pe rând.

Barierele Manageriale ale Papionului:#012169/strong>

  • Multe organizații nu au o strategie bine definită pentru transformarea digitală, ceea ce duce la implementări haotice și ineficiente. Știi noi deja am trecut de acest pas, adu-ti aminte aici.
  • Dacă nu susții și nu promovezi activ digitalizarea, procesul poate stagna.
  • Nu calculezi rentabilitatea investițiilor (ROI) pentru inițiativele digitale, ceea ce te determină sa eziți.
  • Nu înțelegi importanța managementului activelor. Acest lucru te poate împinge la o alocarea ineficientă a resurselor, neglijarea mentenanței preventive și reactive, și o lipsă de planificare pe termen lung pentru înlocuirea sau modernizarea activelor
  • Nu ai indicatori clari de performanță (KPI) pentru a evalua progresul transformării digitale.
  • Transformarea digitală implică adesea schimbări fundamentale ale modului în care funcționează o afacere, iar tu te crezi neclintit ca un munte. Lasa orgoliile si înțelege ca si adaptarea ta este necesara

Cum le poți depăși:

  • Asigura-te că strategia digitală este comunicată tuturor departamentelor și angajaților, astfel încât toată lumea să înțeleagă rolul lor în procesul de transformare.
  • Stabilește indicatori de performanța pentru fiecare inițiativă digitală și urmărește-i lunar.
  • Realizează o analiză financiară pentru a calcula ROI (rezultatul investitiei)
  • Efectuează o evaluare completă a activelor pentru a înțelege valoarea și importanța lor strategică.

Bariere Tehnologice ale Papionului:

  • Tehnologiile digitale pot fi scumpe, iar bugetul tău limitat poate împiedica adoptarea lor
  • Sistemele IT vechi sau lipsa infrastructurii necesare pot bloca implementarea soluțiilor digitale cu îmbunătățire reale pentru tine.
  • Riscurile de securitate asociate cu digitalizarea iți pun întrebarea „cum îmi păzesc portofelele digitale”
  • Sistemele noi se integrează dificil cu cele existente
  • Problemele legate de calitatea datelor, guvernanța datelor și integrarea datelor sunt adeseori uitate

Cum le poți depăși:

  • Identifica cele mai critice nevoi digitale și prioritizeaza  investițiile în acele tehnologii care oferă cel mai mare impact și ROI (Return on Investment) imediat.
  • Alege tehnologice scalabile și modulare, care pot fi extinse sau adaptate pe măsură ce afacerea crește și bugetul devine disponibil.
  • Caută oportunități de finanțare externă, cum ar fi granturi, fonduri europene sau credite bancare cu dobândă redusă, destinate digitalizării.
  • Elaborează un plan detaliat de modernizare sau înlocuire a sistemelor vechi
  • Dezvolta strategii de securitate cibernetică, care să includă măsuri de protecție a datelor, sisteme de detectare și prevenire a intruziunilor, politici de securitate și training pentru angajați.
  • Alege sisteme noi care respectă standardele de interoperabilitate și care pot fi integrate ușor cu sistemele existente.
  • Apelează la experți în integrare de sisteme pentru a te ajuta să depășești dificultățile tehnice și să asigurați o integrare eficientă.
  • Implementează procese de curățare și validare a datelor pentru a asigura calitatea și acuratețea datelor.

Bariere Financiare ale Papionului::

Multe organizații, în special IMM-urile, nu au fondurile necesare pentru a investi în digitalizare. Cred ca este principala grija a oricărui manager sau owner de afacere si din păcate este greu de demonstrat valoarea adăugată a digitalizării în termeni financiari clari.

Ce poți face:

  • În loc de o investiție masivă inițială, adopta implementări etapizate. Începe cu soluții digitale care aduc beneficii rapide și vizibile (ex: automatizarea facturării), apoi reinvestiți în alte tehnologii.
  • Cauta modele de leasing sau abonamente (Software as a Service – SaaS) pentru echipamente și software. Acestea reduc costurile inițiale și permit o bugetare mai previzibilă.
  • Găsește programe de finanțare disponibile la nivel național și european. În România, există diverse programe de finanțare pentru digitalizare, atât prin fonduri europene, cât și prin programe naționale.
  • Unele bănci oferă credite cu dobânzi avantajoase pentru investiții în tehnologie.
  • Colaborează cu alte companii sau furnizori de tehnologie. Aceștia pot oferi reduceri sau soluții personalizate în schimbul unor beneficii reciproce (ex: marketing comun).

Bariere Umane ale Papionului:

  • O penurie de specialiști IT și de experți în digitalizare, mai ales pe anumite tehnologii te poate împinge la termene lungi de implementare
  • Angajații pot fi îngrijorați de pierderea locurilor de muncă  sau de necesitatea de a învăța lucruri noi, preferând metodele tradiționale
  • O cultură care nu încurajează inovația și adaptabilitatea poate împiedica digitalizarea, si evoluția companiei pe termen mediu si lung.
  • Angajații pot să nu aibă competențele necesare pentru a utiliza noile tehnologii, necesitând traininguri costisitoare.

Ce poți face:

  • Deschide programe de internship pentru studenți și absolvenți în domeniul IT și stabilește parteneriate cu universități pentru a accesa  necesarul de personal deschis spre tehnologie.
  • Oferirea de salarii competitive, beneficii atractive și oportunități de dezvoltare profesională probabil au fost printre primele care ti-au venit in minte însă posibil sa nu ai resursele necesare pentru ele.
  • Investește în programe de formare internă pentru angajații existenți pentru a-i recalifica și a le oferi competențe digitale. Creează tutoriale și ghiduri practice. Încuraja-i să încerce lucruri noi.
  • Explica angajaților beneficiile digitalizării pentru companie și pentru ei personal, subliniind că scopul este de a îmbunătăți procesele și de a crea noi oportunități, nu de a elimina locuri de muncă.
  • Solicita feedback-ul angajaților, implicându-i-i în luarea deciziilor și încurajați-i să-și exprime îngrijorările și sugestiile. Recunoaște și recompensează angajații care vin cu idei noi și care contribuie la procesul de digitalizare.

Bariere Externe Papionului:

  • Nu cunoști sau nu ai încredere in furnizorii de tehnologie
  • Devii dependent de anumiți furnizori de tehnologie
  • Nu cunoști comportamentul clienții online și ce așteptări au.
  • Clienții si Furnizorii pot avea dificultăți în utilizarea platformele, aplicațiilor mobile sau alte instrumente digitale create de tine.
  • Unii clienți si furnizori preferă metodele tradiționale de interacțiune (contact telefonic, vizite fizice) și pot fi reticenți în a adopta canalele digitale.  Pentru anumite produse sau servicii, clienții pot prefera interacțiunea directă cu un om pentru a obține informații detaliate, consultanță sau pentru a rezolva probleme complexe.
  • Nu toți clienții au acces la internet sau la dispozitivele necesare (smartphone-uri, computere) pentru a utiliza serviciile digitale. Unii furnizori pot utiliza sisteme IT învechite care nu pot fi integrate cu ușurință cu platformele digitale moderne.
  • Clienții pot fi suspicioși atunci când securitatea datelor lor personale nu este garantata, iar furnizorii cu privire la securitatea trasbferurilor financiare sau cinfdentialitatii datelor
  • Dacă sistemele digitale ale companiei tale nu sunt compatibile cu cele ale furnizorilor, pot apărea dificultăți în schimbul de informații.

Ce poți face:

  • Colaborează cu alte companii, start-up-uri sau instituții de cercetare pentru a accelera digitalizarea.
  • Creează materiale informative accesibile: Tutoriale video scurte, ghiduri pas-cu-pas, FAQ detaliate pe site și în aplicație.
  • Oferă sesiuni de instruire online sau webinarii. Oferă asistență prin telefon, email, chat live și chiar prin intermediul rețelelor sociale.
  • Investește în design intuitiv și ușor de navigat. Asigură-te că platformele digitale sunt clare, logice și accesibile pe diverse dispozitive.
  • Minimizează pașii necesari pentru finalizarea acțiunilor de achiziție e exemplu. Permite clienților să își personalizeze experiența.
  • Utilizează criptare, autentificare multi-factor și alte tehnologii pentru a proteja datele clienților.
  • Comunică transparent politicile de confidențialitate. Afișează recenzii și testimoniale. Demonstrează valoarea și fiabilitatea serviciilor tale.
  • Oferă reduceri, puncte de loialitate sau alte beneficii pentru clienții care adoptă platformele digitale.
  • Nu forța digitalizarea completă. Oferă clienților opțiunea de a alege canalele de interacțiune diverse.
  • Implică furnizorii în procesul de digitalizare. Solicită feedback și ia în considerare. Ajută furnizorii să se conecteze la platformele tale digitale.
  • Alege platforme digitale care permit interoperabilitatea, pot comunica eficient cu cele ale furnizorilor.
  • Asigură-te că procesele digitale sunt echitabile și nu dezavantajează furnizorii mai mici.
  • Începe cu procese mai simple și extinde treptat. Realizează proiecte pilot cu un grup restrâns de furnizori. Identifică problemele și ajustează strategia înainte de implementarea pe scară largă.

Bariere Specifice activității Papionului:

  • Sectorul bancar: Reglementări stricte, sisteme vechi, reticența clienților la schimbare.
  • Productie: Costuri mari de implementare, integrarea cu sistemele existente, lipsa de personal calificat.
  • Învățământul: Lipsa de resurse, rezistența profesorilor, lipsa unei strategii clare.
  • Administrația publică: Birocrație, lipsa de viziune, lipsa de finanțare.

Ce poți face:

  • Testează noile tehnologii și modele de afaceri într-un mediu controlat, sub supravegherea autorităților, pentru a identifica potențialele riscuri și a adapta reglementările. Testeaza soluțiilor digitale pe o linie de producție sau într-o secțiune specifică înainte de extinderea la nivelul întregii fabrici.
  • Explorarea oportunităților de finanțare pentru proiecte de digitalizare industrială.
  • Asigurarea unui schimb eficient de informații între diversele sisteme.
  • Faciliteaza schimbul de experiență între colegi si parteneri
  • Simplifica fluxurile de lucru, eliminând pașii inutili și formularele pe hârtie suprapuse peste digitalizare.

Bariere legislative si etice ale Papionului:

  • Nu discuți in organizație despre implicațiile etice ale digitalizării (ex. supravegherea angajaților) sau despre impactul social (ex. excluziunea digitală).
  • Regulile și legile specifice pot îngreuna sau întârzia procesul de digitalizare.
  • Nu exista politici publice favorabile și de stimulente economice poate încetini digitalizarea

Riscul de Greenwashing (sau „spălare verde”)

Tu sau concurentii tai, prezentati produsele, serviciile sau politicile într-o lumină mai sustenabilă decât sunt în realitate. Scopul este de a atrage clienți, investitori sau publicul larg care sunt preocupați de problemele de mediu. Este o formă de marketing înșelător în care se creează o imagine falsă sau exagerată a angajamentului față de mediu.

Iată câteva exemple:

  • Afirmații vagi sau nefondate: „verde”, „ecologic” sau „natural” fără a oferi dovezi
  • Promovează un singur aspect ecologic al unui produs, ignorând impactul negativ general asupra mediului.
  • Inițiative ecologice sunt minore pentru a distrage atenția de alte aspecte negative.
  • Etichete sau certificări care nu au o bază reală sau nu sunt recunoscute de organizații independente.

Ce pierzi sau nu ai:

  • Clienții se simt înșelați. Imaginea publică a companiei este afectată negativ, ceea ce poate duce la pierderi financiare.
  • Autoritățile de reglementare pot impune amenzi sau sancțiuni pentru publicitate falsă.
  • Investitorii preocupați de sustenabilitate pot retrage finanțarea.

Ce poți face:

  • Realizează întâlniri regulate în cadrul organizației pentru a discuta deschis despre aspectele etice ale digitalizării.
  • Elaborează un cod de conduită care să stabilească principiile și valorile etice pe care organizația le va urma în procesul de digitalizare.
  • Invita la discuție experți în etică, sociologi pentru a oferi alte perspective.  Lucrează cu avocați și consultanți juridici specializați în domeniul digitalizării.
  • Urmărește  schimbările legislative și reglementările relevante pentru domeniul tău de activitate. Dacă este posibil, participa la consultări publice și contribuie cu feedback la propunerile legislative care vă pot afecta activitatea.

***

Ai trecut rapid prin lista doar ca sa conștientizezi cat de multe situații pot apărea si din păcate lista nu este limitativa. Ramai in continuare alături de Lunif pentru a Sparge zidurile digitalizării.


Autoeducarea și Vânzările sunt secretele succesului cu Bogdan Onciu

Ne bucurăm că ne ești astăzi alături. Așa cum te-am obișnuit din când în când, avem și invitați speciali.  Mai jos il vei cunoaște pe Bogdan Onciu și, pe lângă a vedea ce face el în activitatea lui de zi cu zi, are pentru noi și o propunere de subiect foarte interesantă, anume: Autoeducarea și Vânzările sunt secretele succesului cu Bogdan Onciu


Bogdan, câteva lucruri despre tine?

Am 36 de ani și 18 ani în câmpul muncii. Am studiat asistență socială pentru că nu intrasem la buget și nu aveam foarte multe opțiuni. Am reușit să mă duc spre zona care mi-a fost dragă și care a rămas acolo ca o iubire neîmpărtășită, mai exact psihologia.

Și în mod ciudat, viața ne plimbă de în multe roluri și ne învață multe chestii despre care undeva cândva nici nu ne gândeam la ele. Am început ca operator sondaje încă din vremea liceului. Pe urmă am continuat ca și manipulant mărfuri, am fost operator de producție. În fine, o multitudine de joburi cu care nu mă identificam și mai ales că vorbim de acum multă vreme.

Cumva mergeai la job ca să ai un serviciu, nu ca să-ți crești… Nu aveam perspectiva creșterii ca atare, venind și dintr-o zonă nu foarte favorabilă a țării, din Valea Jiului. De-a lungul timpului, în diversele roluri pe care le-am avut, am învățat sau mi-a plăcut întotdeauna să învăț. Am fost foarte curios și uneori poate enervant de curios pentru colegii cu care lucram: „Aia ce face?”, „De ce facem lucru ăsta?”. Tot felul de întrebări de astea care să fie probabil…

Întorsătura, dacă pot spune așa, a fost pronunțată în rolul de Mercantizor, în sensul că atunci am descoperit lumea vânzărilor, dinamica lor. Aș îndrăzni să spun că vânzările au la bază, pe lângă cunoștințele de business pe care le dobândește oricine-i deschis să învețe, interacțiunea umană, inteligența emoțională chiar în raport cu oamenii.


Ce tipologii de clienți pe care tu i-ai întâlnit?

„Eu vreau… Tu da-mi…” Asta e cea mai des întâlnită tipologie de client.

Majoritatea companiilor vor să dezvolte relații și parteneriate cu clienții lor, dar într-un fel sau altul rămân la limita acelui trade, acelui schimb de servicii, produse versus bani și așa mai departe. Eu am încercat întotdeauna să creez un pod, o legătură între în cadrul parteneriatului ăstuia și să înțeleg mai bine clientul.

Arogantul, fricosul și așa mai departe. Cu toate tipologiile de client am interacționat. Am avut clienți foarte prietenoși cu care nu m-am înțeles, foarte calzi. Client foarte dificil cu care am dezvoltat o relație extraordinară. Cum am făcut sau de ce nu m-am înțeles cu cei foarte calzi? Pentru că poate stilul meu de a aplica, de a-mi face treaba nu a fost în modelul lor.

De altfel, și cel arogant și cel fricos și cel mai sceptic și așa mai departe, au în spate un element comun: oamenii vorbesc pe un limbaj, pe mai multe limbaje. Dacă reușești să identifici modul, limbajul și să-l decodifici, poți stabili o relație strict profesională cu acei oameni, chiar dacă nu discutăm despre la ce grădiniță merg copiii lor.

In orice discuție, trebuie să existe momentul de deschidere. Rolul deschiderii este acela de a lua pulsul oamenilor. Nu pot să mă duc la un client, și să intru direct în topicul de business fără să am zona de deschidere prin care îmi și dau seama dacă e un moment bun înainte de propunere, că poate omul a avut… un exemplu extrem, a avut un deces în familia lui. Lui îi pasă la ora actuală de propunerea mea de business?


De la mercantizor care a fost următorul tău pas?

Agent de vânzări. Acolo am început să deprind foarte mult despre ce înseamnă vânzările, să învăț practic. Am început să consolidez eul de astăzi,  Am întrebat oamenii cu experiență cum fac lucrurile. Este mai important decât acel „cum”, ce fac și cum fac, pentru mine a fost de ce-ul din spate. De ce a ales să facă un lucru într-o manieră anume, care este raționamentul din spate și asta se leagă foarte mult și cu pasiunea mea de a înțelege cum gândesc oamenii. Mi-am adresat mereu întrebarea „De ce?”.

Sunt un om orientat spre soluții și nu spun așa doar ca să umplu un gol și pur și simplu, dacă mă uit respectiv de-a lungul timpului la diverse situații în care prin care am trecut, tot timpul am căutat o soluție de a gestiona fie un moment, fie o activitate, aproape orice, orice ce-a stat în puterea mea și dacă ne-am găsit la mine soluția, că e normal că nu, că nu le știu eu pe toate, că dacă le știam pe toate, cine știe unde eram.

Am reușit să identific singur sau cu ajutorul altora soluții la diverse situații, astfel încât să fie să simplific o activitate, fie să aducă rezoluția asupra unei chestiuni.

Cred că e foarte important pentru oricine să accepte și că nu suntem perfecți. Adică uneori mai și avem parte de eșecuri.


Un exemplu? Pățania de la scola de soferi

La școala de șoferi am fost obișnuit prost. Nu exista examen sau testare pe care să nu o promovez. Evident partea teoretică a fost brici pentru mine, dar am picat la oraș. De ce am picat la oraș? Am picat că am fost și un simț al corectitudinii și un spirit care vrea să fie să-ți facă dreptate și chiar și așa dreptate nu e întotdeauna dreaptă.

Și înaintea mea, testate pe altcineva. Am uitat să  dar punctul culminant a fost când la un semafor. Emoțiile și toate elementele care contribuie într-o astfel de sesiune, mai ales când ești și tânăr și la școala de șoferi, am făcut stop, am respectat indicatorul de stop, nicidecum semaforul care îmi dădea voie să fac dreapta și întrebarea lui a fost „de ce?”.

De ce am oprit și eu tolomac, că altfel nu pot spune, zic: „Păi m-a derutat semnul de stop.” S-a enervat foarte tare, nu o să intru foarte multe detalii cum te-a enervat și m-a picat. Atâta greșit în plus vreo două semnalizări, ceva minor. Nu greșisem cu absolut nimic grav, nu ma intervenit la frână, nici la volan.

Mi s-a făcut o nedreptate. Așa am simțit-o și am fost în momente în care orice știu sigur că orice aș fi făcut, n-aveam cum să schimb. Nu era soluție pentru situația respectivă și a trebuit să accept. Greu mi-a fost să accept și acuma mă mai enervez un pic când povestesc. Dar uite atunci da, cu toate astea am reușit să învăț că uneori lucrurile nu merg așa cum vrem, nu avem soluția respectivă și trebuie să învățăm să acceptăm. Mai poate fi o alternativă, și anume să cum putem privi problema respectivă dintr-un alt unghi. Din momentele în care am eșuat în viață, am încercat să-mi iau lecția.


Autoeducarea și Vânzările sunt secretele succesului cu Bogdan Onciu

Pasiune pentru autoeducație a fost dintotdeauna?

A fost ceva care am descoperit pe parcurs. Curios am fost dintotdeauna, dar niciodată nu m-am gândit la asta ca o pasiune. Era o chestie mai degrabă instinctuală, dacă pot spune. „Eu vreau să învăț subiectul X, că mă interesează acel ceva”. Acum îmi plac provocările. Îmi place să mi se dea o sarcină dificilă.

Undeva prin 2019, aveam rolul de manager. Una din problemele cu care m-am confruntat a fost frecvența cu care primeam diverse rapoarte. Nu cunosteam pachetul Microsoft Office. Pe fostul meu manager, ori de câte ori îl rugam: „Ajută-mă să învăț și Excel-ul, ajută-mă căci înțelegi mai bine cu ce se mănâncă”, replica era: „Lasă că ai tu vreme.”  Și întâmplător am descoperit Excel-ul, eram la un client și am văzut ce a făcut el acolo. Mi s-a părut super tare. Zic: „Uau!” O chestie relativ mediocră pentru cei care lucrează cu Excel. De la acel egal, ca să spun așa, am descoperit Excel-ul și toate elementele pe care le cunosc astăzi. În momentul în care am devenit manager și am observat că  n-am cum să urmaresc acuratețea datelor, am început să-mi consolidez un anumit raport manual.

Niciodată nu m-am dus: „Uite ce fac eu.” Am lăsat ca munca mea să vorbească pentru mine. Am implementat în cadrul echipei mele acel sistem de monitorizare care a fost preluat apoi de alte echipe și la ora actuală este unul din principalele sisteme de raportare, de monitorizare a performanței pe care îl folosim noi în cadrul companiei.

Ceea ce ne inspiră cel mai mult și ne determină la autoeducare este să vedem pe alții, Ce fac ei nu se pare atât de uimitor și știm că și noi am fi capabili


Cum putem ajuta pe ceilalți să-și descopere această pasiune pentru a afla mai multe?

Să-i determinăm să fie sinceri cu ei în primul rând; pentru acei oameni care vor să facă ceva deosebit, pentru ei cred cu tărie în faptul că își pot descoperi pasiunea într-un loc în care nu se gândeau și eu mă simt că sunt unul. Nu credeam că zona de vânzări mă va aduce atât de departe.

Să încerce să caute acel ceva pe care-l urmăresc de când și-au dat seama ce vor. Să nu se blocheze într-un punct doar de teama de a nu eșua.

Vin cu o mică povestioară, de cu teama de a nu eșua. În rolul de agent de vânzări am fost  promovat și întâmplarea face că la scurt timp după ce am fost promovat, am atras atenția actualului angajator și am fost ofertat. Presiunea deciziei ce să fac, ce să fac, o fi bine, n-o fi bine. În perioada respectivă, tot visam în fiecare seară că urc niște trepte. Începeam sa urc scara unui bloc, aveam balustradă. La un moment dat treptele deveneau mai mari, mai rare. La un moment dat treptele erau însoțite de goluri. Balustrada până să-mi dau seama dispăruse de ceva vreme.

Apoi a apărut alt vis și anume era întuneric și am văzut urme de lup. Știam că este lup, dar întunericul de fapt era problema, nu știam ce este de fapt.

După ce-am intrat la noul angajator, cred că la vreo câteva săptămâni mi-am dat seama că n-am mai avut niciunul din cele două vise. Am stat și am analizat un pic ce ar fi vrut să însemne și gândindu-mă un pic și la cronologia lor, mi-am dat seama că primul însemna că imi era teamă să fac un pas în față din lipsa de siguranță. Cu toții avem teama asta de lipsă de siguranță.


Winston Churchill și anume că „Succesul nu e definitiv și eșecul nu e fatal.”

E o vorbă care mi se pare genială și e atât de plină de însemnătate.

Dacă am fi veșnic fericiți sau cu stare de bucurie, n-am mai putea să ne bucurăm de moment, n-am mai simți ce înseamnă bucuria dacă n-ai un strop de tristețe, adică dualitatea în sine există tocmai ca să putem aprecia tot ce avem în jur.


Cum ai experimentat tu eșecul?

În 2021 s-a eliberat un rol de trainer și mie mi-a plăcut rolul de trainer încă de când l-am văzut la primul meu trainer cu care am susținut un curs. Mi s-a părut atât de fascinant, bine nu știam neapărat ce înseamnă asta, nu ce înseamnă pregătirea din spate și așa mai departe. Mă simțeam cumva ca la școală pe de-o parte, pe de altă parte simțeam că angajatorul prețuiește dezvoltarea oamenilor și mi-am propus văzând o astfel de oportunitate, să-mi maximizez ocaziile, oportunitățile de dezvoltare pe cât de mult posibil.

Și în 2021 se eliberează un rol de trainer. Eu ambițios așa și cum mă bag, îl pun pe managerul meu de la vremea respectivă și zic:

  • „Uite am înțeles că se eliberează fix aicea în vest. Mă interesează.” Cred că l-am prins și pe el într-un moment prost. N-am aplicat inteligența emoțională și m-a întrebat, pe un ton apăsat, dar nu dur, m-a întrebat:
  • „Ce ai făcut tu pentru rolul ăla?” Am rămas așa.  Am bâjbâit, recunosc. „Mai sunt aproape cu trainer-ul.”
  • „Nu că ai stat să participi la un meeting, ce ai făcut tu propriu-zis?” Și n-am avut un argument. Vă dați seama că n-am luat prin rolul acela de trainer.

Am avut parte de un duș rece, foarte rece. Cred că vreo două zile am rămas cu gândul la discuția respectivă: „Ce am făcut? Ce am făcut?” Dar mi-am luat lecția și fix din săptămâna următoare am pus sesiuni cu trainerii din zonă și le-am zis că vreau să învăț, vreau să văd cu ce vă ocupați, vreau să fiu cât mai mult aproape de voi pentru că eu vreau să învăț.


Un alt cadou de la acel manager.

Mi-a zis în felul următor: „Fă-ți un selfie acum, 28 martie, fă-ți un selfie acum și la anul în aceeași zi, fă încă unul. Dacă cele două poze sunt identice, n-ai făcut nimic.” Era metaforic, dar cred că înțelegeți ideea. Da și asta se întâmpla în 2021, aproape 2022. De-atunci îl fac în fiecare an, de mai multe ori pe an.

In octombrie 2024 am obtinut rol de trainer. Dar s-a schimbat cu mult față de ce știam eu de-atuncea. Când am început să interacționez cu ei și să lucrez pe anumite proiecte profesionale, tot nu vedeam nici măcar 20% din ce făceau ei.

Nu cred că există vreun moment în care să spună, nu cred că există vreun trainer care să spună: „Eu nu mai am ce învăța, știu totul.” Nu doar un trainer, ci orice om în orice domeniu. Încă văd și încă încerc să-mi ajustez stilul de a preda. Cred că-i foarte valoros să asculți activ, inclusiv să-și asculte activ, partenerii de viață, nu doar clienții sau să spună un „NU” asertiv.


Ce înseamnă pentru tine comunicare eficientă?

Dacă avem un proiect, cred că este nevoie de toți participanții să participe la acel proiect și susțin că orice idee e binevenită, chiar și în aparență idioată idee. Din experiență știu că uneori lucrurile nu merg conform instrucțiunilor și trebuie să vină ceva creativ. Iar această comunicare apare, adică eficiența comunicării se vede în momentul în care învățăm să ascultăm activ oamenii din jur, să înțelegem un pic mai aprofundat ceea ce ne spun și să acceptăm acele puncte de vedere ale lor. Poate cu ajutorul lor putem, de ce nu, învăța ceva. Învățăm fie despre om, fie despre cum gândește, fie despre un element nou.

Practic eu sunt responsabil de ce spun eu. Deci ce înțelegi tu, ești tu responsabil. Adică interlocutorul tău se face responsabil de ce reușește să înțeleagă. Dacă eu am un handicap în a transmite un mesaj, atunci interlocutorul are dreptul să-mi spună: „Cred că mesajul lui nu a ajuns la mine.” Hai să vedem așa este unde suntem.

Știi vorba aia românească: „Șefu e șef oriunde.” Există un manageri, cei care gestionează oameni și pot gestiona inclusiv la nivel de comunicare oamenii și există lideri. Aș îndrăzni să spun că un manager are șanse mari să ajungă lider, dar nu să se numească. Din punctul meu de vedere un manager este numit lider, nu se autointitulează lider. Ce fac alții nu aș putea spune, dar pot spune din ce observ, cei sunt manageri cărora le lipsesc, le lipsește „people skills” și nu e vina lor că n-au fost educați în zona de gestionare a oamenilor. Dar pot îndrăzni să spun că dacă nu fac nici acum, când sunt manageri, când conștientizează că au oameni în subordine, oameni nu angajați, oameni nu muncitori, ei au oameni în subordine, atunci e o problemă la ei.


Cu ce gând ai venit în mod special pentru ei?

Are Eminem o melodie, nu vreau să-i fac reclamă sau ceva. Dar spune așa: „Till I collapse” – Până cad, nu mai putem. Cred că e de datoria noastră ca oamenii, ca parte din societate, să încercăm să ne aducem aportul. Dacă eu astăzi sunt o versiune mai bună măcar cu ceva infim față de ieri, eu sunt mulțumit.

Faceți-vă acel selfie ori de câte ori simțiți nevoia. Mai mult de atâta, în momentele în care simțim că suntem jos, hai să ne uităm un pic în spate de unde am plecat până am căzut un pic. E ca la maraton. La 42 de kilometri dacă ai alerga 41 și acolo ai căzut jos, ai alergat mult.


Cum te-ar putea găsi cei care doresc sa lucreze cu tine?>

Pe LinkedIn. https://www.linkedin.com/in/bogdan-alexandru-onciu-7352b2257/

***

Mulțumim, mulțumim tuturor pentru faptul că ai citit pana al final – Autoeducarea și Vânzările sunt secretele succesului cu Bogdan Onciu- și împreună cu Georgiana vă așteptăm și la întâlnirile următoare cu noi invitați sau cu noi altfel de surprize.


Sunt pregătit pentru digitalizare, cum aleg tehnologia potrivită?

Digitalizarea este un subiect pe care l-am dezbătut intens în ultima vreme. În loc să continuăm discuția despre leadership, am decis să abordăm o întrebare esențială care te preocupă: „Sunt pregătit pentru digitalizare, cum aleg tehnologia potrivită?”

Digitalizarea nu este un scop în sine, ci un mijloc de a atinge performanța. Așa cum știi, ajungi mai rapid la destinație dacă alegi mijlocul de transport adecvat. Prețul nu este singurul criteriu de succes. Așa cum nu ai alege un avion nepotrivit pentru dimensiunea mărfii doar pentru că este rapid, nici în digitalizare nu trebuie să te bazezi doar pe costuri. Este esențial să alegi tehnologia care se potrivește nevoilor tale specifice.

Un alt aspect care complică alegerea este faptul că rezultatele digitalizării nu sunt imediate. Este ca și cum ai călători cu trenul: la început, ai senzația că staționezi. Ai nevoie de răbdare și de instrumente de măsurare pentru a evalua corect efectele.


Sunt pregătit pentru digitalizare, cum aleg tehnologia potrivită?

4 factori care influențează alegerea tehnologiei:

Inainte de orice cautare te rog sa-ti pui urmatoarele intrebari:

  • Cum intenționezi să utilizezi tehnologia? Vrei să fii un pionier, definind noi standarde în industrie, sau preferi să urmezi exemplele de succes ale altora?  Leadership-ul tehnologic implică riscuri (nu poti aprecia corect consecințele) si eforturi mari (ai nevoie de expertiză tehnică specializată, diversitate de competențe si resurse financiare), însă si recompensa poate fi pe măsură.
  • Cum vei valorifica tehnologia? Cum vei genera venituri prin integrarea tehnologiilor digitale?
  • Ești capabil să adaptezi structura organizațională și procesele la noile tehnologii? Noile tehnologii presupun o nouă modalitate de diviziune a muncii, noi responsabilități sau o altă ordine în desfășurarea activităților, adică noi procese de lucru. Dacă se integrează perfect, tranziția va fi ușoară. Cu toate acestea, de cele mai multe ori, cel puțin unul dintre cele trei aspecte menționate este influențat de digitalizare.
  • Ai capacitatea financiară de a susține implementarea și mentenanța noii tehnologii? Nu te opri la jumătatea drumului, transformarea digitală necesită resurse continue.E ca atunci când completezi un formular online dar trebuie să-l printezi si să-l predai fizic pe hartie. Da ai făcut un pas, insă este poate doar 1% din ceea ce presupune transformarea digitală.

Strategii funcție de analiza mediului extern si extern

Inevitabil ești influențat de factori externi și interni. Însă nu ești victima lor, nu ești legat de mâini astfel încât sa nu poți face nimic. Prin Strategic Choice Theory (SCT) poți influenta rezultatele organizației prin alegeri strategice. Aplicarea SCT îți permite să iei decizii informate prin analiza mediului extern. Efectuează o analiză PESTEL (politic, economic, social, tehnologic, legal și de mediu) și o analiză internă (resurse, competențe, cultură organizațională) pentru a identifica factorii critici.

Prin  Dynamic Capability View (DCV) te adaptezi și performezi într-un context imprevizibil prin managementul resurselor tale interne și externe, însă nu te baza doar pe ele. Realizează si o analiza bazate pe:

  • Simți (sensing): întărește-ti capacitatea de a identifica și de a înțelege schimbările și oportunitățile din mediul extern.
  • Potrivești (seizing): mobilizează resurse și ia măsuri pentru a profita de oportunitățile identificate.
  • Transformi (transforming): reconfigurează și împrospătează resursele și capabilitățile interne pentru a te adapta la noile condiții.

Ai mereu in minte clientul

  • Accesibil – clientul își dorește viteza si ceva mereu la îndemâna. Tehnologia digitală trebuie să asigure un acces rapid și neîntrerupt la servicii și informații, eliminând barierele de timp și spațiu. Acest lucru înseamnă că clienții pot interacționa cu noi oricând și de oriunde, beneficiind de o experiență fluidă.
  • Atractiv – o sursă de conținut valoros. Platformele digitale trebuie să ofere un conținut de calitate, relevant și valoros pentru clienți. Atragerea acestora o poți realiza prin intermediul unei interfețe intuitive, design plăcut și informații care răspund nevoilor și intereselor lor.
  • Personalizat – adaptabil la nevoile clientului. Tehnologia trebuie să ti permită să personalizezi experiența clienților. Sa fie adaptabila la preferințele și cerințele lor. Cum ar fi: recomandări personalizate, notificări relevante și opțiuni de configurare care permit clienților să-și adapteze experiența digitală.
  • Conectat – Tehnologia trebuie să faciliteze comunicarea directă și interacțiunea cu clienții prin canale de comunicare rapide. Astfel vei construind relații bazate pe încredere.
  • Colaborativ – Tehnologia digitală trebuie să permită implicarea activă a clienților în procesul de decizie și co-creare. Acest lucru înseamnă că poți utiliza platformele digitale pentru a colecta feedback și a implica clienții în dezvoltarea de noi produse și servicii.

Criterii de analiza bazate pe tehnologia existenta

Si aici ai 4 variante

  • Căutare: cauți noi tehnologii digitale cu funcții similare cu cea existentă sau atunci când nu ai nimic implementat. Aceasta metoda este potrivită atunci când: ai o diversitate mare de opțiuni din care sa alegi, tehnologia este bine cunoscuta si recunoscută pentru rezultate obținute.
    • Dacă faci parte dintr-o organizație digitalizată atunci stresul deciziei „ce tehnologie implementez” este un pic mai mic. Realizezi o căutare in profunzime, punând accent pe asemănările cu tehnologia deja existentă; să fie cat mai aproape de aceasta.
      • Alteori dorești sa ieși din starea de confort. Începi o căutare ampla implică identificarea de noi tehnologii în afara celor existente in organizației atunci când dorește ceva diferit față de tehnologia existent
    • utilizezi tehnologiei digitale pentru a consolida și extinde funcțiile tehnologiei vechi. Ai deja o tehnologie implementată care este încă de actualitate, încă utile. Ai nevoie doar de mici ajustări funcție de noile condiția din mediu sau cerințele clientului.
  • Altoire: conectezi tehnologiile digitale vechi cu unele noi prin pentru a adăuga noi funcții. Este potrivită când după o căutare aprofundată a unor tehnologii specifice descoperi ceva nou care ar îmbunătăți semnificativ ceea ce ai deja.
  • Integrare: fuzionezi diferite tehnologii digitale pentru a crea noi soluții tehnologice. Este recomandată atunci când identifici o anumită tehnologie atât prin căutări ample, cât și profunde și o percepi ca fiind atât utilă, cât și ușor de utilizat.

Cum alegi dintre cele trei variante? Depinde de:

  • Distanța tehnologiei: cat de mare este diferența dintre tehnologiile digitale existente și cele vechi.
  • Tipul de căutare tehnică: modul în care firmele caută noi tehnologii digitale (profundă sau amplă).
  • Percepția echipei de conducere: cat de util și ușoara li se pare în utilizarea tehnologiei.

Metoda de decizie AHP (Analytic Hierarchy Process)

AHP este un instrument complex care te poate ajuta sa iei decizia asupra tehnologiei potrivite, Iată cum poți aplica:

Primul pas este construirea unei ierarhii care să reflecte: obiectivul general (de exemplu, selectarea celei mai bune tehnologii digitale), criteriile de evaluare (de exemplu, cost, funcționalitate, securitate) si alternativele (diferitele tehnologii digitale disponibile).

Evaluează comparativ criteriile, luându-le două câte două. Poți folosi o scală numerică (de obicei de la 1 la 9) pentru a exprima importanța relativă a unui criteriu față de altul. Acorda punctajele si compara

Pe baza matricelor de comparație pereche, calculează ponderile relative ale criteriilor și scorurile relative ale alternativelor. Ponderile criteriilor indică importanța relativă a fiecărui criteriu în raport cu obiectivul general. Scorurile alternativelor indică performanța relativă a fiecărei alternative în raport cu fiecare criteriu.

Calcul final – combină ponderile criteriilor și scorurile pentru fiecare alternativă. Alternativa cu cel mai mare scor final este considerată cea mai bună opțiune.


Cum iei decizia finala?

4 variante de decizie:

  • Rațional – evaluarea riscurilor și oportunităților. Vei face o analiză detaliată a tuturor aspectelor relevante, concentrându-te pe date și dovezi. Aici pui accent pe cuantificarea riscurilor (de natură financiară, operațională, de securitate) și pe estimarea oportunităților (creșterea productivității, reducerea costurilor, extinderea pieței). Vei lua decizia pe baza unui model de evaluare clar: criterii prestabilite, analiza cost-beneficiu, scenarii de risc și indicatori de performanță. Evită influențele emoționale sau intuițiile subiective.
  • Entuziat – analiza beneficiilor transformării obținând avantaje competitive; Această variantă ti se potrivește daca ești proactiv și optimist. Verifici potențialul transformator al tehnologiei digitale, explorând modalități inovatoare de a crea avantaje competitive. De data aceasta vei analiza beneficiile pe termen lung, cum ar fi creșterea agilității organizaționale, îmbunătățirea experienței clienților și crearea de noi modele de afaceri. Este o abordare potrivita in adoptarea tehnologiilor emergente, cum ar fi: inteligența artificială, blockchain sau realitatea augmentată.
  • Prudent – analiza riscurilor și barierelor. Vei identifica și evalua in detaliu obstacole potențiale. Mai exact verifici riscurile de securitate, problemele de compatibilitate, dificultățile de implementare, costurile ascunse și impactul asupra culturii organizaționale. Pentru a fi pregătit, vei realiza planuri de contingență detaliate și diferite măsuri de atenuare a efectelor. Nu vei fi primul in alegerea acelei tehnologii, ea este deja testata și dovedita de succes. Si ca sa fii si mai siguri, planifici implementări incrementale monitorizând atent impactul acestora.
  • Futurist – analiza necesităților tehnologice viitoare. Vei analiza tendințele tehnologice și impactului lor potențial asupra organizației. Si in acest caz preferi tehnologiile emergente. In plus vei studia scenarii de evoluție a pieței și vei anticipa schimbările în comportamentul consumatorilor. Ai nevoie de investii în cercetare și dezvoltare, creează prototipuri și testează concepte noi. Vei crea astfel o cultură a inovației, care încurajează experimentarea și asumarea de riscuri.

    ***

    Acum ai baza pentru întrebarea ta „Sunt pregătit pentru digitalizare, cum aleg tehnologia potrivită?” Sunt multe alte metode de decizie in alegerea tehnologiei. Pentru moment ne oprim aici ca sa revenim un pic la leadership așa cum îți spuneam încă de la început.