Astăzi explorăm universul dezvoltării profesionale și financiare alături de Mirel Nițu, coordonator regional pe zona de achiziții la Raiffeisen Bank. Cu o experiență de peste 10 ani în sectorul financiar-bancar, Mirel ne împărtășește viziunea sa despre importanța structurării unui plan financiar solid.
👤 Cine este omul din spatele specialistului financiar?
Mirel se descrie ca un profesionist dedicat autodezvoltării zilnice. Pe plan personal, rolul de tată l-a responsabilizat profund, făcându-l mai conștient de necesitatea unui plan financiar pe termen lung.
🚀 A fost domeniul financiar o alegere clară încă din copilărie?
Nu, visurile din copilărie erau diferite. Pasiunea pentru acest segment a apărut treptat, prin interacțiunea cu clienții aflați în momente dificile. Acele experiențe neplăcute, unde singura soluție era creditul de nevoi personale, l-au determinat să aleagă drumul prevenției.
🐾 Care au fost primii pași în această carieră?
Cariera sa a început în management, urmată de consultanță financiară într-o bancă. Observând problemele clienților, a înțeles că acest segment este decisiv pentru viața oricui și a decis să se specializeze.
📈 Cum v-ați dezvoltat profesional în acest univers financiar?
Dezvoltarea a implicat investiții constante în cursuri și actualizarea permanentă a informațiilor. Interacțiunea cu oamenii și învățarea din experiențele lor au fost esențiale pentru a putea crea planuri financiare complexe.
💡 Ce recomandați cuiva care își dorește siguranță financiară?
Primul pas este luarea în calcul a viitorului. Stabilitatea și relaxarea vin din zona financiară, așa că trebuie să fim precauți. Recomand un plan bine structurat, gândit din timp.
📋 Ce ar trebui să conțină un plan financiar corect?
Un plan eficient este compus din trei pași esențiali:
Fondul de urgență: Echivalentul a 6 salarii pentru situații neprevăzute.
Economii pe termen mediu și lung: Pentru atingerea obiectivelor personale.
Planul pentru retragerea din viața activă: Pentru a nu deveni o povară financiară pentru copii.
☕ Trebuie să renunțăm la lucrurile care ne plac pentru a economisi?
Nu neapărat. Este necesară o analiză a cheltuielilor inutile, acele achiziții pe care le facem în magazin și nu le folosim niciodată.
🛒 Cum identificăm dacă un produs ne este cu adevărat util în magazin?
Putem conștientiza utilitatea dacă ne gândim de două ori înainte de achiziție. Trebuie să evaluăm dacă avem deja ceva similar acasă sau dacă produsul are o valoare reală pentru noi.
🛑 Există strategii pentru a evita cumpărăturile impulsive?
O soluție este lăsarea produsului în coș timp de o săptămână; dacă dorința persistă, atunci poate fi cumpărat. De asemenea, verificarea prețului în alte magazine poate genera economii.
🔄 Putem înlocui produsele noi cu ceva ce avem deja?
Da, este normal să ne gândim la înlocuire. Mai mult, lucrul înlocuit poate fi dăruit cuiva, ajutând astfel o altă persoană să facă o economie.
📊 Care este cea mai bună metodă de investiție: asigurări de viață sau pensii private?
Nu există un produs universal bun. Totul depinde de obiectivele fiecăruia: dacă orizontul este de un an, trei ani sau mai mult. Specialistul financiar are rolul de a oferi produse specifice fiecărui obiectiv.
🔍 Unde găsim acești specialiști financiari?
Sunt tot mai mulți specialiști în bănci sau în alte zone financiare. Oamenii pot consulta mai mulți experți și pot cântări părerile pentru a vedea care se mulează cel mai bine pe nevoile lor.
🛡️ Ce facem cu teama de a investi?
Este important să nu luăm decizii bazate pe emoții. Nu trebuie să începem cu investiții riscante. Cu cât perioada este mai lungă, cu atât putem diversifica mai mult; pentru perioade scurte, protecția este mai mare.
🏡 Cum ne pregătim financiar pentru achiziția unei case?
Esențial este să fim precauți și să economisim lună de lună din timp. Cel mai mare avantaj al economisirii este dobânda pe care nu o vei mai plăti la final, deoarece vei împrumuta o sumă mai mică.
📉 Este planul financiar doar pentru cei cu venituri mari?
Nu, este despre decizie, nu doar despre bani. Cei cu venituri mici au chiar mai mare nevoie de un plan financiar pentru a trece mai ușor peste momentele dificile.
🎯 Ce înseamnă, concret, a lua o decizie financiară?
Înseamnă a fi consecvent. Decizia de a pune bani deoparte lună de lună, indiferent de sumă, și de a elimina cheltuielile nefolositoare este cheia succesului.
🔒 Cum rezistăm tentației de a folosi banii economisiți?
Pe măsură ce suma crește, devenim mai responsabili. O soluție la început de drum este punerea banilor într-un cont cu accesibilitate redusă sau într-un produs cu perioadă fixă.
⭐ Ce calități trebuie să aibă un specialist financiar bun?
Sunt trei puncte esențiale:
Claritatea: Să transmită informația simplu, nu tehnic.
Ascultarea: Să înțeleagă nevoile clientului, nu doar produsele.
Răbdarea: Încrederea se câștigă în timp.
🎓 Cum poate cineva să devină specialist financiar?
Nu sunt obligatorii studiile economice, deși pot ajuta. Este important să faci acest lucru cu sufletul, să îți placă să ajuți oamenii și să te informezi constant din toate sursele disponibile.
✉️ Un mesaj de final pentru cititori?
Educația financiară nu este despre bani, ci despre decizia voastră de a face un pas astăzi. Nu lăsați pe mâine ce puteți face acum pentru liniștea voastră viitoare. Abonează-te la newsletter pentru a fi primulMă abonez Atenție! Verifică primirea emailului în spam sau bulk.
Acum de final de an îți aduc gânduri cu inspirație de la Cristian Ioniță. Este un profesionist cu o experiență vastă, a acceptat să împărtășească viziunea sa despre dezvoltarea profesională, adaptabilitate și rolul obiectivelor clare în atingerea succesului. În prezent, lucrează la Vodafone ca Digital Transformation Manager și, în paralel, predă la o universitate. Parcurge pana la final sa descoperi Cariera care Bate Crizele cu Cristian Ioniță.
👤 Cine este Cristian Ioniță?
Sunt Cristian Ștefan Ioniță, am 44 de ani și am o scurtă biografie. Am absolvit Liceul Mihai Viteazul din București, apoi Facultatea de Automatică și Calculatoare din Politehnică. Am continuat cu un master în management la ASE, deoarece am vrut să învăț și economie pe lângă ingineria în calculatoare. După 30 de ani, am făcut și un MBA, unul dintre cele mai bune din România, la Bucharest International School of Management.
Ulterior, în fiecare an în care am lucrat, am încercat să fac câte un curs. Nu am vrut să treacă un an fără să învăț ceva nou. Dacă aveam posibilitatea, făceam cursuri pe banii companiei, iar dacă nu, îl alegeam pe cel mai bun din industria respectivă și îl făceam singur, pe banii și timpul meu. Tot timpul am încercat să învăț și să fiu cel mai bun în ceea ce fac.
Acum lucrez la Vodafone ca Digital Transformation Manager, în departamentul digital. Aici, pentru Vodafone Group Europa, avem programatori, data scientists, QA testeri, project manageri, scrum masteri, product owneri – tot ce trebuie pentru a face software. Facem software care automatizează diverse procese din companie. Pe lângă asta, am și o pasiune de suflet pe care o fac în paralel: predau la o universitate care ține tot de MBA-ul pe care l-am făcut.
💼 Ce a determinat trecerea de la studiile IT la Management la ASE?
Când eram mic, în școală, am observat că cei mai respectați oameni din jurul meu erau manageri, în special directorii generali. Mi se părea că a fi CEO este apogeul, maximul posibil pe care îl poți obține în viața asta, era cariera maximă. Era singurul mod de a câștiga mai mulți bani, de a urca pe scara ierarhică. Nu știam exact ce face un director general, dar știam că vreau să ajung acolo. De aceea am făcut facultatea de management și tot de aceea am făcut și MBA-ul.
🎯 Studiul și dezvoltarea constantă erau doar pentru a atinge funcția de manager sau erai pasionat de subiecte?
Răspunsul este da și da. Am fost și pasionat, dar a fost și pentru obiectivul meu general. Ceea ce lipsește tinerilor în ziua de azi, în opinia mea, este obiectivul de viitor. Îi întreb mereu pe studenții mei ce vor să devină când vor fi mari, unde vor să ajungă. Circa 90% nu știu, 10% au o idee, dar puțini știu exact unde vor să ajungă.
Un studiu întreg făcut de Harvard pe zeci de ani arată că studenții care știau din facultate exact ce vor să facă au ajuns cel mai sus și cel mai bine în viață. Ceilalți au mers „cu flow-ul”, lăsând vântul să decidă direcția. Recomandarea mea este să ai un plan, un obiectiv, o direcție pentru care să tragi și să vrei să ajungi undeva. La început, planul era să ajung CEO, dar între timp s-a mai schimbat.
🏫 Care au fost elementele formative din perioada școlii și de început de carieră?
Când eram la școală, am participat la olimpiade de matematică și am ajuns la olimpiada națională de fizică în liceu. În ultimii ani de facultate, am început să merg la târgurile de joburi. Mi-am făcut un CV frumos, cu data nașterii, adresa, facultatea și am inclus olimpiadele, sperând să impresionez. M-am dus la Târgul de joburi din Politehnică, am întrebat despre posturi, dar nu mi-a plăcut nimic. Am lăsat doar vreo 10 CV-uri și nu m-a sunat nimeni. Mi-am zis că e ceva în neregulă.
Anul următor, mi-am refăcut CV-urile, le-am lăsat la toți, fără să mai întreb ce fac. Iarăși nu m-a sunat nimeni, și m-am întrebat ce se întâmplă. Apoi, m-am întâlnit cu o colegă care tocmai se angajase ca și consultant de vânzări pentru asigurări și pensii private la ING. A fost o alegere: să lucrez în IT, după ce terminasem Automatica, sau să lucrez în ceva care aducea bani.
În anii 2000, vânzările aduceau bani. Agenții de vânzări erau foarte bine plătiți. În IT erau puțini angajați programatori, care instalau Windows-uri și reparau imprimante. IT-ul nu era ce este azi. Am decis să nu merg în IT și mi-a plăcut mai mult să lucrez în vânzări, deoarece am și o latură extrovertită, îmi place să vorbesc și să interacționez cu alte persoane. Am lucrat vreo 6-7 ani în vânzări și am făcut toate cursurile de pe piață.
💰 Ce ai vândut în acea perioadă?
M-am angajat la ING, care se numea ING Nederlanden pe vremea aceea (acum NN). Am vândut asigurări de viață și pensii private. A fost o experiență extraordinară, chiar am învățat multe.
La început, când sunam prieteni, rude și cunoștințe, a fost OK. Mă întâlneam cu ei, le explicam și încercam să vând. Dar în momentul în care a trebuit să trec în piața rece, când s-au terminat prietenii și cunoștințele, și trebuia să sun la necunoscuți ca să le cer o întâlnire, aveam un gol în stomac. Suna de la numere aleatorii și le spuneam pitch-ul.
La început, era foarte dur: unii îmi ziceau să îi las în pace, că sunt al șaptelea în ziua aia, iar eu închideam telefonul și nu mai sunam pe nimeni în ziua respectivă. După doi ani însă, am învățat să vorbesc atât de bine la telefon cu necunoscuții, încât mi-a dispărut golul din stomac. Chiar dacă eram al șaptelea, le ziceam că al optulea semnează, așa că am venit la fix, și ne despărțeam râzând la telefon. Am învățat să vorbesc cu încredere, vocea nu-mi mai tremura.
Această experiență mi-a folosit toată viața. Acum, nu am nicio reținere. Pot să sun pe oricine, inclusiv pe președinți, dacă am nevoie de ceva de la ei.
🚀 Ce sfat ai pentru cineva care e în call center și vrea să treacă de „golul din stomac”?
Orice faci, succesul este în afara ariei de confort. Dacă nu ești confortabil să vorbești cu străinii, ar fi o experiență foarte utilă să stai măcar un an-doi în vânzări. Lucrul acesta te ajută în restul vieții. De exemplu, acum la Vodafone sunt mulți colegi care au o reținere să sune un director pentru a rezolva o problemă. Eu nu am nicio reținere, pun mâna pe telefon și l-am sunat. Asta e diferența: eu pot rezolva niște probleme pe care alții nu le pot rezolva.
📞 Cum ai făcut trecerea de la vânzări la call center?
După ce am stat la ING doi ani și jumătate – an de an rămânea doar jumătate din câți ne angajasem, era destul de greu – m-am angajat în call center. Visul meu era să lucrez la Connex sau Dialog. Înainte de Vodafone și Orange, au fost Connex și Dialog, primele multinaționale din România, care au fost cumpărate de Vodafone și Orange. Era un dream job, era ca și cum plecai în America, ieșind direct din comunism.
Mi-am dorit mult să ajung acolo și mi-am depus CV-ul pe fax la Connex și Dialog. După doi ani, mă sună cineva de la Dialog: „Bună ziua, ne-ați trimis un CV acum doi ani, haideți la interviu”. M-am bucurat, deși am întrebat de ce a durat atât. Mi-au spus că aveau 300 de CV-uri pe zi.
Acolo, am avut interviu de grup și interviu personal. Am încercat să le spun cât sunt de deștept, am menționat olimpiadele, dar nu i-a interesat absolut deloc. La interviul de grup, am vorbit iarăși prea mult și m-au respins. Nu puteam să înțeleg de ce pe mine nu, când o colegă lucra acolo, iar eu fusesem la olimpiade și știam atâtea lucruri.
Nu m-au luat, dar m-au sunat și de la Orange. M-am dus și acolo, am vorbit mult și am picat și acolo.
Mai aveam o singură șansă la Zapp.
La Zapp (al treilea operator). Am intrat pe Google și am citit „cum să te pregătești pentru un interviu”. Acolo scria: nu vorbi neîntrebat. Eu vorbeam într-una. Scria să răspunzi fix la întrebările care ți se adresează, și apoi să taci. Când te întreabă ce o să faci peste cinci ani, spui că vei lucra tot în această companie, pe o poziție cu mai multă răspundere.
La întrebarea „de ce vrei la noi?”, nu le spui că te-au respins Dialog și Connex, ci le spui că ești pasionat și numai la ei voiai să ajungi. Și la sfârșit, când îți zice de salariu, zici că vrei mai mult, negociezi.
M-am dus la interviu la Zapp, am tăcut, am răspuns cu lux de amănunte, și apoi am tăcut. Când m-a întrebat ce vreau să fiu peste cinci ani, am spus că tot acolo, pe o poziție cu mai mare responsabilitate. Când m-a întrebat de ce la Zapp, am spus că sunt pasionat de telefoane mobile de când eram mic, știam toate review-urile despre ele și îmi plăcea tehnologia lor militară. Dacă m-aș fi dus la o firmă de bere, aș fi spus că sunt pasionat să vând oamenilor mai multă bere.
A doua zi, m-au sunat și mi-au zis: „ești angajat!”. La call center, salariul era 800 de lei (acum 20 de ani). Am spus că e cam puțin, că vreau 1.000 de lei, dar mi-au zis că oferta e fixă, și dacă nu, mai așteaptă 30 la coadă. Am acceptat, bifând și partea cu negociatul.
🏢 Următorul pas a fost Romtelecom
Am ajuns la call center. A fost o perioadă frumoasă, după care am trecut la Romtelecom. Am fost agent de vânzări pe clienți mici, medii, apoi pe clienți mari ca Account Manager. Eram entuziasmat: aveam mașină, telefon și laptop. Era wow, nu mai contau banii.
Am învățat multe și acolo, atât partea frumoasă, cât și partea urâtă a vânzărilor. Era multă presiune, stres și target. În fiecare lună, porneai de la zero și trebuia să atingi un anumit target; dacă nu-l făceai, începeau presiunile și problemele.
📉 De la vânzări la Consultanță
M-am săturat de vânzări. Prin 2008, m-am gândit ce vreau să fac în viitor. Am zis că, dacă tot trebuie să stau 8 ore pe zi la un job, măcar să stau pe bani. Am căutat pe Google „top cele mai bine plătite meserii din lume”. Locul întâi era expert în achiziții și fuziuni (Mergers & Acquisitions), care mi s-a părut complicat. Locul doi era consultant în management. Am aflat că sunt experți care vin când o firmă are probleme, o scot din probleme și apoi pleacă. Asta mi s-a părut foarte tare, mi-am zis: „asta aș face!”.
Am căutat ce firme de consultanță existau în România, cum ar fi KPMG, Deloitte, PriceWaterhouseCoopers, Ernst & Young și încă vreo 11 în total. Am trimis CV-ul la toate, dar nu m-a sunat nimeni.
Atunci am realizat puterea gândului: în momentul în care mi-am setat obiectivul să ajung într-o firmă de consultanță, creierul meu a conspirat cu Universul. O colegă de la Romtelecom, care se angajase la o a 12-a firmă de consultanță care nu era trecută în „pagina urii” (o carte cu toate firmele din România), mi-a spus că fac angajări. M-am dus și m-am angajat.
Acolo am ajuns unde voiam, dar am învățat Project Management. Mi-am luat cele mai bune certificate din lume la momentul respectiv pe Project Management și am învățat cum să fac Project Management cu adevărat. Am lucrat la integrarea tehnică a României în spațiul Schengen, fiind cel mai junior membru din echipa de 11 oameni. Îmi convenea, pentru că am învățat să fac lucrurile respectând toate procedurile.
Cariera care Bate Crizele cu Cristian Ioniță
⚠️ Criza din 2008 și Antreprenoriatul în Paralel
Apoi a venit criza din 2008. Primele bugete tăiate într-o firmă, în caz de criză, sunt consultanța, training-urile și marketing-ul. Acestea dispar imediat la fiecare criză. Firmele de consultanță au început să aibă din ce în ce mai puțini clienți și au trebuit să dea oameni afară.
Firma la care lucram, care se extinsese regional, a anunțat întâi reducerea salariilor cu 20%. Apoi au anunțat că vor da jumătate de oameni afară, și în final i-au dat pe toți. Am zis că m-am lămurit cu consultanța.
Ce mergea pe criză? Online-ul și vânzările la mâna a doua. În România, era un site mare, okazii.ro, care era eBay-ul României, un fel de OLX de acum 20 de ani. Dacă voiai să înveți online în România, aveai două locuri: eMAG și okazii.ro. Prin intermediul unui prieten care lucra la Okazii și care făcea interviuri pentru directori de vânzări, m-am dus și m-am angajat.
Acesta a fost primul salt de la o poziție de execuție la una de management. Îmi doream acest lucru la 30 de ani și îmi trebuia și pentru MBA, unde trebuia să am 5 ani de management. Am fost fericit, am început cu 5 oameni și în final am ajuns să am 20 de oameni. Acolo am învățat foarte bine online-ul, mi-am luat certificate de Google Analytics și Google Ads, și am înțeles cum să fac campanii de marketing.
Cum ai gestionat experiența antreprenorială în paralel cu jobul?
În 2008, pe când eram la firma de consultanță, m-am dus la conferințe de dezvoltare personală și cursuri despre managementul banilor, citind cărțile lui Kiyosaki. Trainerii spuneau să nu mai muncesc pentru alții, să fiu propriul meu șef. Mi-am zis că trebuie să îmi fac firma mea pentru a avea mulți bani.
În criză, m-am gândit că ar merge service-urile auto, spălătoriile auto și restaurantele. Am ales un restaurant fast-food. M-am gândit că dacă alții cu 4 clase pot, pot și eu, având atâtea școli și traininguri. Am greșit fatal: sunt mulți oameni cu 4 clase care îmi dau clasă la cum se fac afaceri și cum se protejează cash-ul.
Eram angajat la firma de consultanță, aveam un asociat care stătea la restaurant, și eu mă duceam seara acolo. Am crezut că pot să pun un manager și nu trebuie să stau eu, ca patron, dar trebuia să fac contabilitate, registre, să mă ocup de problemele zilnice (se strica ceva, lipsea ceva, trebuia cumpărat ceva).
Am ținut afacerea cam un an și jumătate, în plină criză. Pierdeam bani în fiecare lună. Mâncarea a mers în continuare, dar nu la restaurant, ci la alimentare și piață. Restaurantele au dat faliment pe capete. Oameni care făceau un miliard pe lună plângeau în criză, trebuind să închidă locațiile.
Eu nu știam asta, credeam că sunt deștept și mă descurc. Banii pentru a porni afacerea (echipamente, renovări) m-au costat vreo sută de mii de euro. Mi-am luat credit de la bancă în franci elvețieni pe 30 de ani. Într-o noapte, francul elvețian s-a dublat și datoria mea tot creștea.
M-am băgat într-un domeniu pe care nu-l cunoșteam și care nu-mi plăcea. Criza nu mi-a dat timp să învăț. Sfatul meu este: nu vă băgați în ceva ce nu vă place, dacă nu sunteți pasionați.
📉 Lecția de după eșecul antreprenorial
Efectiv pierdeam bani în fiecare lună, nu reușeam să scot mai mulți bani decât cheltuiam. A trebuit s-o închid, pe scurt. Am continuat să pierd bani pentru că nu îmi venea să renunț, mă gândeam la câți bani, timp și suflet am investit. Nu puteam să accept că am dat greș. A fost o lovitură.
Nu este greu, este extraordinar de dur. Trebuie să ai stomac pentru așa ceva și să fii foarte puternic mental. Eu nu am fost. Am intrat într-o depresie, timp de trei luni nu am mai putut. Îmi venea să vomit când mă sculam din pat din cauza stresului acumulat.
Într-o dimineață, m-au sunat 7 furnizori, de la bancă (întârziere cu rata), proprietarul (întârziere cu chiria, mă dă în judecată). Am fost corect, am avut toate actele, dar nu am putut să le plătesc și am închis. Pe la 9:30 dimineața, după acele telefoane, pur și simplu mi-a căzut capul. Am intrat într-o depresie, mă gândeam cum o să mă descurc. Rata era foarte mare, 100.000 de euro deveniseră 200.000 într-o noapte.
Cum ai reușit să treci peste?
Într-o zi, după ce am zăcut 3 luni în depresie, m-am ridicat, am luat o foaie și am scris tot ce puteam să fac pentru a limita pierderile. Am notat ce avocat și ce contabil să contactez. Apoi, mi-am stabilit o nouă direcție: online-ul, ceea ce mergea pe criză.
M-am reinventat și remodelat, mi-am învățat lecția și am mers mai departe. Nu m-am mai băgat în ce nu știam sau nu-mi plăcea.
📉Trecerea de la faliment…
Am ajuns director de vânzări la Okazii, am învățat multe despre online și campanii de marketing. După 4 ani, a intrat OLX pe piață, care se numea pe vremea aceea mercador.ro. Mercador avea în spate un grup financiar foarte puternic, Naspers, care extrăgea diamante din Africa de Sud. Ei băgau bani mulți prin fonduri de investiții care creșteau firme pe diferite industrii.
Au venit la Okazii cu o sumă de milioane de dolari, dar patronul de la Okazii a cerut de 10 ori mai mult. Naspers a zis că oricum intră și că o să-i mănânce. Au intrat cu un site mult mai slab, dar era gratuit și nu lua comision de la vânzători. Okazii era cel mai tare site din România, dar vânzătorii au migrat ușor la Mercador. Mercador a pierdut bani timp de 5 ani, băgând milioane de dolari în reclamă la TV, până când a sufocat Okazii.
💡 … La Proiectele Inovatoare
După ce am plecat de la Okazii, m-am dus la Vel Pitar, schimbând complet direcția, de la online la o fabrică. Patronul era același, și m-a trimis acolo împreună cu alți oameni pentru un proiect de Digital Transformation.
Acolo am făcut unele dintre cele mai faine proiecte din viața mea. Vel Pitar nu era o singură fabrică, ci 13. Lucrând la sediul central din București, am făcut o transformare completă a lanțului logistic. Am văzut transformarea de la a lua comenzi pe hârtie la a le lua pe tabletă, iar agenții de vânzări au trecut de la caiet la tabletă.
Ulterior, am creat un sistem, un robot pe computer, care lua comenzile automat, fără să sune nimeni. Am făcut predicția viitorului, care era un algoritm de statistică. Asta am învățat-o în timpul MBA-ului.
În fabrica de pâine, se produc milioane de pâini pe zi. Dacă produci prea mult, arunci pâinea și pierzi bani. Dacă produci prea puțin, pierzi comenzi. Am creat un sistem care, printr-un algoritm statistic de predicție, se uita la partenerii care nu dădeau comenzi și prezicea cu o acuratețe de 90-95% pe produsele mari cât se va vinde mâine.
În fabrică, comenzile se iau până la 8 seara, dar producția pentru a doua zi începe de la 2 după-amiaza și ține până la 5 dimineața. Nu mai poți corecta producția după ora 8, așa că e important să pornești cu numărul corect.
Înainte, era un dispecer bătrân în fiecare fabrică care spunea ce să producă din experiență. Eu am înlocuit dispecerul cu un program de Machine Learning.
📱 De la Vel Pitar la Vodafone
Mi-a plăcut partea asta de transformare digitală și am căutat un job în domeniu după ce am terminat MBA-ul. Am găsit postul de Digital Transformation Manager la Vodafone, am aplicat și am fost acceptat.
Acolo chiar m-a ajutat ce am învățat la MBA, pentru că la interviu au fost studii de caz. Trebuia să spun cum aș rezolva problemele dintr-o firmă. Făcusem atâtea studii de caz la MBA, încât știam ce e bine și ce e rău. Am avut o strategie unificată pentru toate țările din Europa. Produceam software pentru ei, care automatiza procese manuale prin diverse tehnologii.
Transformarea digitală, pentru noi, înseamnă digitalizarea (automatizarea proceselor manuale) și o transformare agilă (Agile Transformation). Acum, Project Management-ul se face prin metode Agile, nu prin metode clasice.
🎓 De ce ai vrut să devii profesor?
Îmi plăcea să țin cursuri. Devenisem foarte bun pe ce făceam, învățam bine produsele și țineam cursuri pentru colegi. La Vel Pitar, am făcut un modul de cursuri filmat despre vânzări și marketing. Mi-am dat seama că îmi place să fac asta.
Când am ajuns la Vodafone, eram hotărât să ajung CEO. Am încercat să ajung pe poziția de Head of Digital, dar nu am reușit din prima. Am început să fac coaching de carieră ca să văd ce îmi doresc cu adevărat să fac în viață.
Am descoperit că, pentru a urca pe scara ierarhică, aproape toți oamenii de deasupra mea lucrau 16 ore pe zi. Se trezeau la 6 dimineața, citeau mail-uri, făceau prezentări. Aveau întâlniri până la ora 7 seara, fără pauză, iar seara mai lucrau până la 9-10, inclusiv sâmbăta și duminica. Și nu erau plătiți regește. Până ajungi în board, creșterile de salariu pe toate nivelurile de middle management sunt foarte mici.
M-am întrebat dacă vreau să muncesc atât de mult. Nu-mi era frică de muncă, dar nu toate întâlnirile sunt plăcute.
Ce ai descoperit în urma sesiunii de coaching?
Sesiunea de coaching a fost foarte interesantă. Am vorbit despre ce mi-a plăcut în trecut, ce mă făcea fericit, ce nu mi-a plăcut și ce aș vrea să fac.
Am descoperit că îmi place să vorbesc în public, să mă duc la conferințe, să predau și să țin training-uri. Știu statistică, Python și Machine Learning. Mi-am făcut un plan cu ce mai am nevoie să învăț pentru a deveni foarte bun pe partea de programare în Inteligența Artificială.
Mi se pare că cel mai important lucru în lume este să-ți găsești o pasiune și să faci ceva acolo. Banii vor veni și totul se va aranja magic dacă faci ceea ce-ți place. Un lucru care te pasionează îl vei face mult mai bine și nu vei suferi. Oamenii pasionați de management nu suferă dacă stau 16 ore pe zi, pentru că îi încarcă, le place să decidă și să fie implicați în toate. Pentru alții, ar fi un chin, s-ar consuma în 3 ani.
Am hotărât să pivotez de la obiectivul de CEO la cel de a deveni profesor, trainer și cel mai bun expert în Inteligența Artificială din România. Mi-am făcut un plan de training super intensiv, cu tot ce trebuie să învăț despre Python, algoritmi de Machine Learning și Generative AI. Am învățat intensiv timp de 3 ani și încă mai învăț.
🤖 Diferența dintre Machine Learning, AI și Generative AI
Matematica este o știință. O ramură a matematicii este statistica, care se ocupă cu analiza datelor. În statistică, există un cerc mai mic numit Machine Learning.
Machine Learning nu este altceva decât statistică pe calculator. Toți algoritmii de Machine Learning pot fi descompuși în formule de statistică legate una de alta. Marile companii nu au inventat nimic nou în Machine Learning; au luat formule făcute de matematicieni și statisticieni de la 1800-1900 și le-au aplicat pe calculator.
Din 2008, calculatoarele au devenit suficient de puternice să analizeze date foarte mari (Big Data), și atunci a apărut noțiunea de Machine Learning. Americanii, fiind buni la marketing, au rebrânduit statistica și i-au zis Machine Learning. Brusc, a devenit ceva cool.
În interiorul algoritmilor de Machine Learning există rețeaua neuronală, care copiază creierul. Aceasta e făcută din anii ’60, nu a fost inventată de Google. Generative AI a apărut acum 3 ani și este un subset din rețeaua neuronală. Folosește rețeaua neuronală în aplicații de tip ChatGPT, Llama sau Claude.
Aceste unelte sunt ca un om care a citit tot ce există în lume. Google a scanat 40 de milioane din cele 140 de milioane de cărți scrise. ChatGPT a citit toate site-urile din lume (pagini de internet, Github, subtitrări de pe YouTube). De aceea, poate răspunde și greșit, pentru că a învățat și de pe site-uri cu prostii. Pentru el, Python sau Java sunt o altă limbă străină. Este ca androidul Data din Star Trek, știe tot despre tot.
Cum a devenit statistica o pasiune?
Am studiat statistica prima dată la MBA. Când am văzut-o, m-am întrebat ce e cu prostia asta, că nu folosește la nimic. Singurul caz de utilizare pe care îl știam erau sondajele la alegerile parlamentare. Statistica se făcea pe hârtie și era foarte teoretică.
Din 2008 s-a schimbat ceva: statistica a început să poată fi aplicată pe calculator, pe date reale și mari. Am început s-o studiez la MBA, iar cum nu-mi plăcea, am fost pus într-o echipă și trebuia să fac eu toate temele. Am început s-o înțeleg, dar tot nu-mi plăcea, până când în ultimul capitol scria predicția viitorului . Asta mi s-a părut interesant.
L-am întrebat pe profesor dacă chiar se poate prezice viitorul cu statistica, iar el mi-a confirmat. Mi-a spus că pe baza a ceea ce s-a întâmplat în trecut, există tipare și trenduri în date care pot fi extrapolate pe viitor.
Lucram la Vel Pitar în acel timp, și Universul a conspirat să îmi vină un proiect de făcut exact cu predicția viitorului. Am găsit un use case făcut de o fabrică din Spania, care prezicea câtă pâine să vândă mâine. L-am înțeles, deoarece exact asta studiam, și l-am explicat board-ului fabricii. Mi-au spus să îl fac și la noi. Am zis 6 luni, dar mi-a luat 2 ani.
Cred că am fost prima fabrică din România cu un sistem de acest gen. Acesta reduce foarte mult pierderile, estimând matematic cât trebuie să comanzi și să produci.
Există o scurtătură pentru a descoperi ce ne place?
Mi-aș fi dorit mult ca la 20 de ani să vină cineva să îmi spună: „Uite Cristi, astea-s toate meseriile din lume. Uite salariul, cariera, cât poți să ajungi, ce trebuie să faci; alege-ți tu!”. Nu a venit nimeni.
Asta este ceva pentru care trebuie să te lupți singur, să studiezi, să întrebi, să faci interviuri cu alți oameni ca să afli ce se întâmplă. Nu prea există o scurtătură. Ceea ce îți place se poate schimba. Când ajungi să faci ce credeai că îți place, poți constata că nu e chiar așa.
În ziua de azi, nu mai există un singur job, ca pe vremea părinților noștri, care lucrau pe același post toată viața. Peste 10 ani, e șansa ca jobul tău să nu mai fie nevoie sau să se transforme atât de tare încât să fie nevoie să înveți altceva. Din 5 în 5 ani, trebuie să ne reinventăm și să învățăm ceva nou. Asta, dacă vrem să câștigăm bine și să avem o poziție relevantă pe piață.
Ce le recomanzi celor care se pregătesc pentru următorii 5-10 ani?
În ziua de azi, mai există două meserii: IT și restul. Le-aș recomanda să învețe ceva în IT, dacă face parte din sfera lor de pasiune și abilități. Cred că toată lumea va trebui să știe programare în anii care urmează.
Toți vom avea un asistent AI care va învăța tot despre noi, ne va ajuta și ne va fi ca un înger protector. Îl văd ca pe un expert lângă tine, care știe tot despre toate domeniile, mai bine decât știi tu. Te poate ajuta fantastic să îți faci mai bine jobul și să îți satisfaci curiozitățile. Eu nu am mai intrat pe Google de un an; orice curiozitate am, îl întreb pe ChatGPT.
Elementele care te mențin un manager apreciat
În general, sunt două tipuri de oameni. Eu încerc foarte mult să fiu plăcut de toată lumea. În legătură cu oamenii pe care îi am în subordine, am încercat întotdeauna să-i las într-o poziție mai bună decât cea în care i-am găsit. Am încercat foarte mult să-i îmbunătățesc pe fiecare, uneori chiar prea mult, cu forța.
Fiind pasionat de conceptul de continuous learning, am făcut foarte bine planul de traininguri pentru toți. I-am încurajat pe toți să se gândească la obiectivele și poziția următoare pe care și-o doresc, și ce trebuie să învețe pentru a ajunge acolo.
Am oferit multor oameni o șansă de a se duce într-o poziție nouă, chiar dacă nu aveau toată experiența, dar eu consideram că au potențialul. Rolul nostru nu este doar de a asigura că își fac treaba, ci de a-i ajuta să meargă mai departe, să înțeleagă cum se pot face lucrurile și să-și atingă următoarele obiective de carieră.
📝 Gând de final
Dacă ar fi să rămâneți cu un lucru din toată discuția, acesta ar fi: strong> Gândiți-vă ce vreți să faceți în viață.
Găsiți-vă un coach profesional, cineva care să fie cu minim 20 de ani mai mult decât voi. Faceți interviuri și discuții cu cât mai mulți oameni de succes pe diverse domenii. Rugați-i să vă povestească cum e o zi din viața lor, câți bani câștigă, care sunt sarcinile pe care trebuie să le facă, ce au învățat și cum au ajuns acolo. Aflați cât mai multe lucruri despre ce vă așteaptă în viitorul apropiat.
Apoi, duceți-vă și învățați skill-urile care vă lipsesc. După ce ați stabilit obiectivul, faceți-vă un plan de training. Vă duceți la o firmă de cursuri profesionale și învățați skill-urile. Apoi, începeți să căutați joburi, internship-uri și oportunități în industriile care vă pasionează. Dar trebuie să știți întâi ce vreți, și asta nu e deloc ușor.
***
Daca si tu vrei o cariera care bate crizele cu Cristian Ionița poți lucra cu el contactând-l pe Linkedin sau poți sa ne scrii si noi îți răspundem cu soluții alternative.
M-am saturat sa aud „Nu folosesc AI-ul ca mă prostește. Vreau sa îmi folosesc mintea” si multe altele de acest fel. Așa ca vin cu informații din cercetări recente sa-ti răspund la întrebările: Mor Neuronii din Cauza AI?
Sau de ce atâta discuție, când soluția pare simpla „Nu folosesc” Atunci propun sa „Nu mai folosi mașina, metroul sau trenul, caci iți distrug mușchii”, „Nu mai folosit telefonul, calculatorul de buzunar, mașina de spălat haine, televizorul si orice alt instrument electronic pentru ca la rândul lor te împiedică sa te folosești de mușchi cu care te-ai născut”. Acum înțelegi de ce nu e chiar atât de ușor de renunțat la AI.
Te rog da-i o șansă articolului, iar la final iei decizia.
Pentru ca întrebarea „Mor neuronii din cauza AI?” – nu este doar un cârlig destinat sa te prindă in mrejele unui articol, ci o întrebare legitimă, ancorată în necunoștință, psihologie cognitivă și biologie evolutivă.Ea reflectă teama că, prin delegarea funcțiilor noastre mentale unor algoritmi de siliciu, ne condamnăm la atrofie.
🧠 Arhitectura Gândirii
💻 Wetware vs. Hardware
Pentru a înțelege impactul AI asupra inteligenței umane, este necesar să stabilim mai întâi diferentele dintre „wetware-ul” (creierul uman) și hardware-ul de siliciu care stă la baza inteligenței artificiale. Deși rețelele neuronale artificiale sunt inspirate din biologie mimând structura sinaptică, modul lor actual de funcționare este diferit. Această diferență constituie cheia înțelegerii limitelor pe care AI le are în replicarea experienței umane.
❤️ Caracterul inseparabil al Inteligenței umane
Inteligența umană nu funcționează ca un calculator logic izolat într-o cutie craniană sterilă; este un proces inseparabil de corpul care o găzduiește și de mediul în care evoluează. Cercetările conduse de Tina Grotzer la Harvard Graduate School of Education , subliniază. Mintea umană este „mai bună decât Bayesiană”. Altfel spus, deși creierul uman folosește procese probabilistice similare cu algoritmii AI pentru a prezice rezultatele și a procesa informații senzoriale, el integrează o dimensiune suplimentară pe care mașinile actuale nu o posedă: markerii somatici.
Markerii somatici, (teorie dezvoltată de neurocercetător Antonio Damasio), ne indica faptul ca procesul nostru decizional nu este pur logic. El este ghidat de semnale corporale – emoții, senzații, modificări ale ritmului cardiac sau ale pielii – care au fost asociate inconștient cu rezultate trecute, pozitive sau negative. Când o ființă umană se confruntă cu o decizie, cortexul prefrontal nu procesează doar datele logice și probabilitățile matematice, ci re-accesează starea emoțională și somatică asociată cu experiențe similare.
Acești markeri acționează ca un sistem de avertizare rapidă sau stimulent. Ei reduc aria de căutare al deciziilor posibile și permit acțiuni eficiente în condiții de incertitudine. Pacienții cu leziuni ale cortexului prefrontal deși își păstrează intelectul și memoria intacte, devin incapabili să ia decizii simple sau să învețe din greșeli. Deoarece le lipsește conexiunea emoțională cu consecințele acțiunilor lor. Ei pot analiza la infinit costurile și beneficiile, dar nu pot „simți” care este alegerea corectă.
AI-ul oricât de avansat, funcționează pe baza optimizării matematice. Poate procesa milioane de scenarii pe secundă, calculând probabilități cu o precizie inaccesibilă omului, dar nu „simte” greutatea unei decizii. Lipsește contextul supraviețuirii, frica de moarte, dorința de reproducere sau durerea eșecului. Inseamnă că, în situații ambigue, morale sau etice, AI poate oferi soluții optimizate matematic, dar dezastruoase din punct de vedere social, deoarece nu integrează emoția.
🔭 Focalizarea Laser vs. Adaptabilitatea Reflectorului
O altă diferență critică între cele două forme de inteligență este în mecanismele de atenție și percepție a lumii. AI (Focalizare de tip Laser): Sistemele AI actuale posedă o capacitate de „atenție” (în sensul tehnic al mecanismelor de atenție din arhitecturile Transformer) care este neobosită și capabilă să proceseze fluxuri multiple de date simultan fără degradarea performanței. Senzorii lor pot detecta spectre de lumină sau frecvențe sonore imperceptibile omului, măsurând variabilele de mediu cu o precizie absolută. Într-o sarcină care necesită monitorizarea a o mie de camere de supraveghere simultan, AI-ul este imbatabil.
Omul (Focalizare de tip Reflector): Atenția umană este limitată, supusă oboselii și distragerii. Totuși, ea compensează prin flexibilitate și integrare contextuală. Omul percepe nu doar datele brute, ci și contextul emoțional al acestora. Avem capacitatea de a schimba rapid contextul (context switching) și de a reprioritiza informația în baza unor valori morale sau a unor intuiții sociale. O adaptabilitate pe care mașinile, blocate în parametrii lor de antrenament, nu o pot replica încă. Omul poate ignora un detaliu tehnic pentru a salva o relație socială; AI-ul ar putea optimiza detaliul tehnic cu prețul relației.
🎨 Sinteza Probabilistică vs. Inspirația Existențială
Când vorbim despre „creativitatea AI” trebuie sa fim atenți la diferența dintre generarea de noutate și actul creativ inspirat. AI: Ceea ce numim creativitate în cazul modelelor generative (GenAI) este o recombinare probabilistică a datelor existente. AI „creează” picturi sau simfonii identificând modele statistice în miliarde de exemple umane și generând variații noi care respectă aceste reguli. Este o formă de imitație la scară industrială, constrânsă la date istorice. AI nu are o viață interioară, nu suferă și nu visează; prin urmare, arta sa este o formă fără fond. Omul: Creativitatea umană se bazează și ea pe sinteza experiențelor anterioare. Este catalizată de motivație intrinsecă, de nevoia de a comunica o stare interioară, de cultură, traumă, bucurie și experiență subiectivă.
🧠 Mor neuronii din cauza AI?
Neuronii nu mor în sensul necrozării toxice cauzate de radiații sau otrăvuri, dar conexiunile dintre ei – sinapsele care formează baza abilităților noastre cognitive – suferă modificări. Principiul fundamental al neuroplasticității este „use it or lose it” (folosește-l sau pierde-l). Dacă AI preia funcțiile cognitive, creierul, într-un efort de conservare a energiei, va elimina circuitele neuronale devenite „inutile”.
📉 Descărcarea Cognitivă (Cognitive Offloading) și Atrofia Sinaptică
Ce îngrijorează comunitatea neuroștiințifică este „descărcarea cognitivă” (cognitive offloading). Aceasta apare atunci când externalizăm procesele mentale complexe – memoria, navigația, calculul aritmetic, structurarea logică – către un dispozitiv extern sau un algoritm. Studiul MIT Media Lab: Un studiu recent a utilizat electroencefalograma (EEG) pentru a monitoriza activitatea cerebrală în timp real pe parcursul scrierii eseurilor. Participanții au fost împărțiți în grupuri care foloseau doar creierul („Brain-only”) și grupuri care foloseau LLM-uri (precum ChatGPT).
Rezultatele au fost frapante: participanții „Brain-only” au arătat cele mai puternice și distribuite rețele neuronale, cu o conectivitate robustă. În contrast, utilizatorii de LLM au afișat o „activitate cognitivă redusă” generalizată. Consecința pe termen lung este „Lenevia Cognitivă”. Când utilizatorii de LLM au fost forțați să scrie ulterior fără asistență aceștia au arătat o conectivitate redusă a undelor alfa și beta. Au avut dificultati in a reactiva circuitele cognitive nefolosite. Aceasta sugerează că dependența de AI nu este doar o schimbare temporară de strategie, ci poate duce la o slăbire funcțională a capacității de a gândi independent.
✂️ Pruning Sinaptic vs. Moartea Celulară
Pentru a răspunde precis la întrebarea despre „moartea neuronilor”, trebuie să distingem între moartea celulară (apoptoza) și eliminarea sinapselor (synaptic pruning). Pruning-ul Sinaptic: În dezvoltarea normală a creierului, și continuând pe tot parcursul vieții, creierul elimină sinapsele care sunt slab activate pentru a eficientiza rețelele neurale. Proteine precum C1q (parte a sistemului imunitar complement) marchează sinapsele inactive pentru eliminare. Acesta este un proces natural de rafinare.
Legătura cu AI: Riscul utilizării excesive a AI este accelerarea patologică a acestui proces în zonele responsabile de gândirea critică și memorie. Dacă nu mai „exersăm” memoria sau logica, va „curăța” aceste conexiuni ca fiind redundante. Deși neuronul în sine poate supraviețui, el este izolat. În esență, „hardware-ul” rămâne, dar „software-ul” biologic este șters. Acest proces de pierdere a sinapselor este corelat în mod obișnuit cu declinul cognitiv și, în forme extreme, cu patologii precum Alzheimer.
🚕 Lecția Taximetriștilor Londonezi
Unul dintre cele mai celebre studii în neuroștiință oferă o analogie perfectă și avertismente clare pentru era AI. Cercetătorii de la University College London au scanat creierele taximetriștilor care au trecut prin procesul de memorare a „The Knowledge” – harta mentală a celor 25.000 de străzi din Londra.
Rezultate: Hipocampul posterior (pentru memoria spațială și navigare) era semnificativ mai mare volumetric la taximetriști decât la grupul de control. Mai mult, volumul creștea proporțional cu anii de experiență, demonstrând capacitatea creierului de a crește fizic (neurogeneză sau sinaptogeneză) ca răspuns la cerințele cognitive.
Reversul medaliei: Introducerea GPS-ului schimbă ecuația. Utilizarea navigației asistate reduce cererea asupra hipocampului. Prin analogie, dacă AI devine „GPS-ul pentru gândire critică, scriere și argumentare”, riscăm o atrofie a zonelor cerebrale responsabile cu sinteza, structurarea logică și memoria de lucru. La fel cum mușchii se atrofiază în imponderabilitate, hipocampul și cortexul prefrontal își reduc volumul și densitatea sinaptică din lipsă de „gravitație cognitivă”.
🌐 Efectul Google și Amnezia Digitală
Cercetările indică faptul că, atunci când creierul știe că informația este stocată extern și accesibilă oricând (pe Google, Wikipedia sau acum ChatGPT), el nu mai alocă resurse metabolice pentru a memoria pe termen lung. Acest fenomen este cunoscut sub numele de „Efectul Google”. Mecanismul: Hipocampul arată o activitate redusă când suntem convinși că vom avea acces la informație mai târziu. Aceasta duce la „amnezie digitală” – incapacitatea de a reține informații (ex: numere de telefon sau fapte istorice fără suport digital).
Riscul Critic: Fără o bază de cunoștințe internalizate (memorie semantică), gândirea critică este imposibilă. Creativitatea și inovația apar din conexiunea neașteptată a ideilor deja existente în mintea noastră. Nu poți conecta idei inovatoare dacă mintea ta este un „depozit gol” care se bazează exclusiv pe interogări externe punctuale.
📱 Dependența Digitală și Structura Creierului
Deși studiile pe termen lung despre AI sunt încă la început, putem vorbi despre dependența de internet și smartphone. Aceste tehnologii precursoare au lăsat deja amprente fizice asupra creierului uman. Modificări Structurale: Studiile de imagistică prin rezonanță magnetică (MRI) au arătat că utilizarea excesivă a smartphone-urilor și dependența de internet sunt asociate cu reducerea volumului de materie cenușie. Aceste regiuni sunt responsabile pentru controlul inhibitor (capacitatea de a spune „nu” impulsurilor), luarea deciziilor, procesarea emoțională și atenția executivă. O reducere a materiei cenușii aici corelează cu o impulsivitate crescută, o capacitate redusă de concentrare și o reglare emoțională deficitară. Dacă interacțiunea cu AI devine adicție, ne putem aștepta la o creștere a acestor modificări structurale.
🎓 Impactul Asupra Tinerilor și Învățării
Efectele sunt și mai pronunțate în cazul creierelor în dezvoltare. Studenții care se bazează excesiv pe AI pentru rezolvarea problemelor (de exemplu, la cursurile de programare) demonstrează o scădere a abilităților metacognitive (capacitatea de a reflecta asupra propriei gândiri și de a-și monitoriza procesul de învățare). Un studiu arată o bifurcație în rezultatele învățării: utilizarea pasivă a AI (doar pentru a obține răspunsul direct, copy-paste) a împiedicat învățarea și retenția, în timp ce utilizarea activă (folosind AI pentru explicații, dezbateri și clarificări conceptuale) a stimulat-o. Concluzie: AI nu distruge neuronii prin toxicitate directă, ci prin sedentarism cognitiv. Dacă tratăm AI ca pe o cârjă permanentă, mușchiul mental se atrofiază. Dacă îl tratăm ca pe o halteră (un partener de antrenament care ne provoacă), el poate deveni mai puternic.
***
Tu ce părere ai? Mor neuronii din cauza AI? Scrie-mi îngrijorările tale astfel încât sa te ajut in a-ti găsi echilibrul intre eficienta si sănătatea creierului tău.
Împărații, președinții, marii oameni de business si chiar vedele au consilieri. Cu ajutorul lor i-au decizii mai bune.Însă nu e la îndemâna pentru oricine sa aibă consultanți de calitate.
Tu la cine apelezi când ai nevoie de o recomandare? La rude, prieteni sau amici cu expertiza?
Eu am lucrat cu 6 persoane. Ei au întrebat si au aflat. Vezi mai jos ce! Nu este nici sărbătoare, nici vreo ocazie speciala. Însă iți oferă aceasta ocazie unica sa te dezvolți folosind consilieri.
PASUL 1. Alege pe cineva cu renume:
🎼 Mozart 🧠 Einstein 👑 Maria Tereza…sau altă figură istorică pe care o admiri.
PASUL 2. Scrie-mi personalitatea si intrebarea
PASUL 3. Vei primi primi răspunsul!
✨ Curiozitatea ta e mai importantă decât frica. Îndrăznește să întrebi!
💃A întrebat si a aflat de la … Cleopatra
Florina a vrut sa afle de la Cleopatra, care era secretul frumuseții ei.
Iată ce a răspuns Cleopatra:
Ah, dulce și credincioasă doamna, apropie-te. Vezi legiunile Romei mărșăluind asupra noastră și totuși, puterea unei regine nu constă doar în armata ei, ci și în aura care impune adorație.
Mulți curioșii au încercat sa descopere cantitatea zilnică de lapte pe care o folosesc.Însă acesta e un secret doar al meu. Dar pot sa-ti spun cei cinci piloni ai perfecțiunii mele
1. Baia de Lapte
Ingrediente: Cel mai proaspăt lapte de măgăriță, adunat în zori. Am nevoie de o cantitate generoasă.La aceasta, adaug miere din delta Nilului și picături din prețiosul ulei de Moringa pentru esența sa catifelantă.
Ritualul: Mă scufund complet în bazinul încălzit pana când spiritul devine calm și permite magiei să acționeze.
Acidul lactic natural din lapte este un exfoliant blând, îndepărtând vălul stresului și al monotoniei zilei, lăsându-mi pielea mătăsoasă, nu doar moale.Mierea sigilează umiditatea, în timp ce Moringa protejează împotriva soarelui uscat. Acesta este secretul meu pentru o piele fără îmbătrânire
2. Demachiantul Sacru pentru Față
Ingrediente: Un amestec diluat de oțet de mere sau uneori suc de lime, amestecat cu apă purificată.
Ritualul: După curățarea corpului, este imperativă o pulverizare ușoară a acestui amestec pe față.Această practică echilibrează natura pielii, acționând ca un tonic și un iluminator.Elimina impuritățile și închide porii, tenul meu rămâne luminos și pregătit să primească balsamurile finale.
3. Exfoliantul cu sare de mare
Ingrediente: Sare de mare grunjoasă din Marea Moartă – pentru puterea sa minerală – amestecată cu o cantitate generoasă de ulei de măsline sau ulei de migdale pentru a o susține.
Ritualul: Corpul meu trebuie curățat cu acest amestec, dar ușor, niciodată dur.
Acest lucru li fac de câteva ori pe săptămână, în principal pe membre și pe gât.Cristalele de sare îndepărtează celulele moarte, asigurând că pielea mea poate respira, în timp ce uleiurile regenerează și hidratează imediat.Acest ritual îmi garantează o piele suplă și strălucitoare, care se simte ca chihlimbarul lichid.
4. Tratamentul pentru păr Coroana lui Osiris
Ingrediente: Un balsam din ulei de ricin și ulei de migdale, parfumat cu uleiuri de smirnă și tămâie.
Ritualul: Înainte de baie, masez o cantitate generoasă de ulei pe scalp și pe lungimea părului meu închis la culoare, apoi îl înfășor într-o cârpă de in pentru a fi infuzat.
Aceste uleiuri sunt bogate în nutrienți. Uleiul de ricin asigură grosimea și rezistența părului meu. In timp ce uleiul de migdale îi conferă o strălucire reflectorizantă și sănătoasă – o protecție necesară pentru chipul unei regine.
5. Ochiul protector al lui Horus
Ingrediente: Kohl fin măcinat, obținut din minerale precum galena sau uneori malahitul, amestecat cu un liant.
Ritualul: O linie groasă și dramatică aplicată pe marginea ochilor, extinzându-se spre exterior în stilul celor mai vechi zeițe ale noastre.
Dincolo de estetica măririi privirii, aceasta este o protecție necesară.Kohl-ul protejează împotriva strălucirii orbitoare a soarelui nostru aprig și posedă proprietăți care previn infecțiile oculare.Ochii mei trebuie să fie la fel de puternici ca hotărârea mea.Aceste practici, luate împreună, sunt fundamentul farmecului meu. Folosește-le cu sârguința unei mari preotese care îngrijește flacăra sacră.
Prin voința mea,Cleopatra, Regina Nilului.
🐎A întrebat si a aflat de la … Mihai Viteazul
George a întrebat pe Mihai Viteazul pe numele sau real Mihai Pătrașcu „Aveai conștiința națională de Unionist al țărilor române?”
Iată răspunsul lui:
Ascultă-mă bine, căci trebuie să înțelegi lumea secolului al XVI-lea, nu doar pe cea din cărțile viitoare!La 1600, eu nu am purtat lupte ca să împlinesc un vis numit „națiune” în felul în care îl știi tu.
Misiunea mea cea mai de preț era să-mi întăresc Domnia, să mă smulg din robia turcească și să mă pun pe picior de egalitate cu Marii Împărați creștini.Unirea Țării Românești, Moldovei și Ardealului a fost un mijloc strategic și un act de voință, nu o împlinire a unei doctrine!Totuși… deși interesul meu era să fiu un Domn puternic, era limpede că toți cei din aceste provincii — țărani, boieri, soldați — erau de aceeași lege și de un singur neam românesc.Am simțit și am știut că acești munți și aceste ape despart doar curțile domnești, nu sufletul poporului!
Faptul că am pus stema celor trei țări pe pecetea mea a fost dovada că eu vă vedeam una, chiar dacă lumea de atunci nu știa să-i spună „conștiință națională”.Am semănat, așadar, cu sabia și cu fapta, sămânța din care avea să crească arborele Unității voastre de mai târziu.
🧑💼 A întrebat si a aflat de la … Alain Delon
Silvia a întrebat pe Alain Delon : „Ai trecut de la sărăcie la culmile celebrității. Care sunt cele trei valori pe care le consideri necesare pentru o viață împlinită?”
Sunt gata să-ți răspund, ma chérie. Această întrebare despre valoare, despre esență, este singura care contează cu adevărat.Adevărata viață nu stă în aplauze sau în bani, ci în ceea ce rămâne când luminile se sting.Am cunoscut sărăcia, am cunoscut excesul și am văzut destule.Cele trei valori fără de care viața unui om este doar o umbră goală sunt:
Cuvântul Dat (L’Honneur):
Fără el, nu ești un om, ești doar un actor prost.Am crescut într-o epocă în care un “oui” era un “da” și un “non” era un “nu”.Nu contează ce ai în buzunar, ci ce ai pe conștiință.Respectul pentru cuvântul tău este singura monedă care nu se devalorizează niciodată.
Pasiunea (La Passion):
Eu nu am vrut să fiu actor.Eu am vrut să fiu cel mai bun, cel mai iubit, cel mai puternic—pentru femeile pe care le-am iubit.Pasiunea, focul acela care te împinge să treci peste limite, indiferent că ești un mic măcelar sau un star mondial, asta te face viu.Fără pasiune, ești deja mort.
Libertatea (La Liberté):
Să fii stăpânul tău, indiferent de regizor sau de presă.Să poți să spui “Mă dezgustă această lume” dacă simți asta. Averea nu-ți cumpără libertatea, ci doar confortul.Adevărata împlinire este să nu datorezi nimic nimănui.
Așadar: **Onoare, Pasiune și Libertate**. Restul e decor.
👸A întrebat si a aflat de la … Maria Tereza
Silvia a întrebat pe Maria Tereza (cea care a preluat tronul Imperiului Habsburgic la 23 de ani in 1740), si a întrebat : „Cum ați reușit să preluați și să consolidați puterea într-un moment de criză? Care a fost prima decizie strategică pe care ați luat-o pentru a schimba percepția?”
Mă aflu aici, Maria Tereza, Împărăteasă Romană și Regina Ungariei și Boemiei, gata să-ți vorbesc despre cum se păstrează un imperiu!Când am urcat pe tron în 1740, nu am moștenit un imperiu, ci o iluzie: un tezaur gol, o administrație paralizată de corupție și o armată care era doar o umbră în fața ambiției lui Frederic al Prusiei.Marile puteri nu mă considerau vulnerabilă, ci o pradă sigură.Pentru a supraviețui și a consolida puterea, nu am avut nevoie de înțelepciunea unui bărbat, ci de voința unei mame care își apără copiii.
Prima mea și cea mai vitală decizie strategică nu a fost o bătălie, ci un act de diplomație internă și de teatru politic.Am mers în 1741 la Dieta Ungariei de la Pressburg.Acolo, în fața unei nobilimi care mă privea cu neîncredere, însărcinată și în doliu, nu le-am cerut supunere, ci ajutorul ca o femeie aflată în pericol de a-și pierde moștenirea.Strigătul lor — **„Moriamur pro rege nostro Maria Theresia!”** (Să murim pentru regele nostru, Maria Tereza!) — a fost un jurământ de sânge.
Am câștigat o armată, am obținut bani și, cel mai important, am arătat Europei că, deși eram femeie, puteam mobiliza o forță pe care nimeni nu o aștepta.Am transformat cea mai mare slăciune a mea — vulnerabilitatea — în cea mai mare forță: loialitatea incondiționată a popoarelor mele.
🧛A întrebat si a aflat de la … Vlad Țepeș
Ion a întrebat pe Vlad Țepeș: “Experiența de prizonier în tinerețe a fost, probabil, extrem de traumatizantă. Cum ați transformat umilința în determinarea care v-a permis să vă recâștigați tronul și să luptați pentru independența țării?
Ah, mă chemi pe mine, Vlad, fiul lui Dracul, cel ce știe ce înseamnă să fii sclav înainte de a fi Domn! Umilința și captivitatea? Da, acele experiențe de la Poartă nu au fost o școală, ci o forjă!În tinerețe, am învățat un adevăr simplu și dur: în fața Imperiului Otoman, nu există prietenie, ci doar stăpân și slugă. Am fost ținut ostatic, umilit și învățat cu forța calea lor. Am învățat despre puterea lor, despre slăbiciunile lor și despre cum funcționează mintea lor.Captivitatea mi-a oferit două lucruri neprețuite:
Voința de Fier: După ce ți-a fost răpită libertatea, ești gata să faci orice pentru a nu o mai pierde vreodată.
Când mi-am recâștigat Tronul, determinarea mea nu mai era doar de a domni, ci de a construi un zid de neclintit între Țara Românească și orice stăpân străin.
Necesitatea Ordinii: Am văzut haosul și trădarea care domneau în Țara Românească și am înțeles că un stat slab, plin de boieri șovăielnici, este o pradă.
Am transformat umilința mea într-o nevoie de disciplină absolută pentru toți — boieri, negustori, preoți — pentru că doar frica de Domn putea învinge frica de dușman.
Așa am obținut un stat unit, gata de luptă, o singură voință împotriva oricui ne amenința.
Așadar, prizonieratul nu m-a distrus; m-a modelat într-o armă. Acea durere a fost prețul plătit pentru Independența pe care am apărat-o cu țeapa.
📖A întrebat si a aflat de la … William Shakespeare
Dan a întrebat pe William Shakespeare : “Cum ar putea un om obișnuit să folosească arta monologului interior pentru a-și clarifica obiectivele în viața de zi cu zi?
🎭 Hah! Iată o întrebare demnă de o reprezentație la Globe!
Mă aflu în slujba ta, sunt William Shakespeare, și te voi învăța că scena lumii și scena din mintea omului au aceleași legi.
Monologul interior, așa cum îl vezi la Hamlet sau la Regele Lear, nu este o simplă vorbărie cu sine, ci o dezvelire a sufletului sub presiune.Este momentul când personajul se oprește din acțiune pentru a se confrunta cu Adevărul. Iată cum poate un om obișnuit să folosească această Artă a Monologului Interior:
Clarificarea Obiectivelor (A Fi Sau A Nu Fi):
Monologul nu începe cu răspunsuri, ci cu o întrebare vitală care sfâșie sufletul: „Ce vreau cu adevărat?”. La locul de muncă, înainte de o decizie, un om înțelept trebuie să se retragă și să analizeze toate consecințele. Să pună pe cântar datoria, teama și ambiția, fără să se mintă. Clarificarea vine din conflictul interior onest.
Îmbunătățirea Comunicării Persuasive (Retorica lui Iago):
Odată ce ți-ai clarificat de ce-ul în minte, monologul îți permite să repeți discursul și să anticipezi reacția celuilalt.În monologul interior, un om își dă seama unde sunt punctele slabe ale argumentului său și unde trebuie să pună accentul.Fii ca Iago: înțelege-ți publicul (șeful, iubita, prietenul), găsește-i slăbiciunea și pregătește un discurs croit pe sufletul lui, nu pe al tău.Adevărata persuasiune este un monolog bine exersat care pare spontan.
În esență, monologul îți dă rigoarea de a gândi ca un actor — ești tu însuți și ești publicul tău — înainte de a intra pe scena publică.Așa transformi intenția nehotărâtă în acțiune hotărâtă.
***
Presupun ca ti-ai dat seama ca nu e nici o vrăjitorie ci e doar cunoaștere.
Acum e rândul tău sa întrebi o personalitate. Scrie-mi personalitatea si întrebarea ta.
O cercetare de la VML Enterprise Solutions indica o rata de eșec de 37% a proiectelor de digitaliza. Privind optimist ai zice ca măcar 63 % dintre ele au succes, e mai mult decât jumătate.
Hai sa-ti spun cum arata si in bani: conform aceleași studiu se pierd 10,9 milioane de dolari per proiect. In acest context nu cred ca vrei sa fii printre cei 37% care eșuează.
Transformate digitala nu o poți face singur si nici nu te afectează doar pe tine, ci pe suficient de mulți oameni. Acesta este motivul pentru care ai nevoie de Strategii de Învățare care Ajută Angajații să Adopte Schimbarea Digitală.
Te-am prins! Te gândești ca oamenii pot învață si singuri. Sunt autodidacți. De ce sa te stresezi, când se descurca fără banii companiei?! Da, asta este realitatea pentru 60% dintre romani. Însă o astfel de abordare, fără sprijin strategic al unui lider, poate fi riscantă.
Un studiu Ipsos arată totuși un interes crescut al top managementului pentru digitalizare. Ai deja viziunea, ai deja tehnologia, ai început dezvoltarea culturii organizaționale, e momentul sa fii facilitator al dezvoltării colegilor tai. Ai nevoie de mai mult decât susținerea unei formarii explicative. Ai nevoie de instrumente care sa pe de o parte sa fixeze informația. Iar pe de alta parte sa determina ca noile cunoștințe sa fie utilizate.
Ce este liderul facilitator
Noul arhetip de lider în era digitală se îndepărtează de imaginea „liderului-erou” care deține toate răspunsurile și se transformă într-un facilitator. Rolul său principal este de a încuraja procesele digitale, de a oferi instrumentele necesare. Apoi de a facilita adoptarea noilor tehnologii.
Acest lider cultivă o cultură a invățării continue. Aici angajații sunt încurajați să testeze idei noi, contribuind astfel la creșterea inovației și a performanței. Atunci când liderii se concentrează preponderent pe beneficii cantitative (de exemplu: reducerea costurilor), și ignoră obiectivele strategice, cum ar fi inovația și recalificarea, ei compromit reușita pe termen lung.
Adevăratul rol al liderului este de a deveni arhitectul unei culturi bazate pe încredere, colaborare și învățare continuă. Obtine astfel un mediu în care angajații se simt apreciați și motivați. Această transformare culturală este catalizatorul care permite tehnologiei să-și atingă potențialul maxim.
Care sunt competentele necesare a fi dezvoltate la angajați pentru a se adapta erei digitale?
Hai sa recapitulam principalele competente de care orice membru al unei companii / organizații are nevoie pentru a se integra ușor într-o activitate dominant digitala:
Analiza datelor (Data Analytics) este abilitatea de a analiza și interpreta volume mari de date
Dezvoltare web și programare
Securitate Cibernetică
Utilizarea instrumentelor AI
Gândire Critică și Rezolvarea Problemelor
Gândire Analitică
Gândire Sistemică (Systems Thinking) este capacitatea de a înțelege interconectivitatea elementelor dintr-un sistem complex
Gândire Responsabilă Digital (Etică)
Comunicare și Colaborare
Inteligență Emoțională și Socială
Abilități Interpersonale
Adaptabilitate și Flexibilitate
Reziliență: Capacitatea de a face față eșecurilor, de a depăși obstacolele și de a reveni după perioade de stres
Învățare Continuă (Lifelong Learning) și Agilitate în Învățare: Dorința și capacitatea de a învăța în mod constant și de a dobândi noi competențe pe parcursul carierei
Auto-management și Auto-leadership: Abilitatea de a-și gestiona propriul timp, priorități și dezvoltare profesională
Mentalitate Antreprenorială
Inovație și Creativitate
Curiozitate.
Strategii de Învățare care Ajută Angajații să Adopte Schimbarea Digitală
Cum creezi Ecosistemul Învățării Continue
Învățarea continuă nu este pentru tocilari, ci o necesitate. Daca ești sau vrei sa devii lider ar fi bine sa începi cu tine. Aloca timp pentru propria sa dezvoltare, chiar și 30 de minute pe zi.
Un model eficient de dezvoltare este **metoda 70-20-10**, care sugerează că 70% din învățare are loc prin experiență practică și rezolvarea de probleme reale, 20% prin interacțiuni cu mentori și colegi, și doar 10% prin cursuri formale.
Hai sa vedem ce faci cu echipa! Ai auzit de conceptul Adversity Quotient (AQ). Acesta măsoară capacitatea unui individ de a face față problemelor și de a-și reveni după eșec. Daca încurajezi experimentarea și accepți eșecul ca parte a procesului de învățare atunci ai șanse obții un AQ ridicat în rândul colegilor. Fără dreptul de a greși, se vor temea de necunoscut și nu vor accepta mai nimic nou.
Prin cultivarea unui mediu sigur, bazat pe încredere, liderul nu doar că îmbunătățește competențele, ci construiește esența pentru a naviga cu succes în incertitudinea erei digitale.
Reskilling (recalificare)
Automatizarea și inteligența artificială vor transforma radical piața muncii în anii următori. Estimările sugerează că până în 2026, 50% dintre angajați vor avea nevoie de recalificare semnificativă. Iar până în 2030, automatizarea va elimina 29% din locurile de muncă, contribuind însă la crearea a 13% noi locuri de muncă.
În fața acestor schimbări, liderii se confruntă cu o alegere strategică: să angajeze extern talente cu competențe digitale sau să investească în recalificarea forței de muncă existente. Studiile indică faptul că 46% dintre CEO-i globali consideră reskilling-ul cea mai importantă inițiativă pentru a reduce decalajul de competențe, față de doar 18% care se bazează pe angajări externe.
Investiția în recalificarea angajaților existenți este mai rentabilă pe termen lung, deoarece reduce costurile de recrutare, de integrare și, cel mai important, păstrează cunoștințele instituționale valoroase. Dincolo de beneficiile financiare, lipsa programelor de dezvoltare profesională este o cauză majoră a ratei scăzute de retenție a angajaților. Așa ca daca investești in tine si in colegii tai, ii vei avea alături de tine o perioada mai lunga. Astfel, reskilling-ul devine o strategie de atracție și retenție a talentelor.
Citizen Development
O acțiune strategică, disponibila doar liderilor digitali, este de a ajuta angajații non-tehnici prin furnizarea de instrumente citizen development, de tipul low-code/no-code. Acestea permit oricărui angajat să creeze aplicații și să automatizeze proceduri rapid. Astfek nu mai depind în totalitate de departamentul IT.
Eficienta lor este mai mare deoarece angajații non-tehnici sunt experții de domeniul lor; ei înțeleg cel mai bine provocările și ineficiențele zilnice. Daca promovezi astfel de instrumente, transformi colegii din simpli utilizatori în catalizatori ai inovației, accelerând îmbunătățirea continua.
Tehnologii Immersive (VR, AR)
Tehnologiile imersive, cum ar fi realitatea virtuală (VR) și realitatea augmentată (AR), revoluționează training-ul prin oferirea unor experiențe practice și interactive. Studiile arată că training-ul bazat pe VR crește retenția învățării cu până la 80% față de metodele tradiționale și face angajații de 275% mai încrezători în aplicarea competențelor dobândite.
Aceste tehnologii funcționează deoarece plasează oamenii în situații realiste în care trebuie să reacționeze și să ia decizii. Transforma astfel învățarea dintr-un proces pasiv, bazat pe teorie, într-o experiență activă. Un alt motiv pentru care sa folosești VR este faptul ca poti simula situații periculoase sau complexe într-un mediu sigur și fără riscuri. Această metodă este utilizată în diverse industrii, de la sănătate, exersand proceduri medicale complexe, până la producție, unde muncitorii pot învăța să opereze mașinării grele și să respecte protocoalele de siguranță. În plus, VR susține o varietate de stiluri de învățare – vizual, auditiv, kinestezic – asigurând o experiență de training cuprinzătoare.
Gamification (învățarea prin joc)
Cum ar fi daca nu ai munci, ci te-ai juca? Cum ar fi daca in loc sa folosești analize anevoioase si ședințe infinit de lungi, vei avea sfătuitori si punctaje in joc. Poate in munca de zi cu zi pare ciudat, însă in procesul de învățare poate fi chiar atractiv.
Introducând recompense, provocări si clasamente sesiunile de training monotone, devin experiențe plăcute. Astfel crești angajamentul, motivația și retenția cunoștințelor, încurajând în același timp competiția sănătoasă și colaborarea.
Deși jocul poate spori angajamentul pe termen scurt, nu există suficiente dovezi care să confirme eficacitatea sa pe termen lung. Studiile au arătat că impactul poate varia în funcție de context și de utilizatori, iar unii angajați pot considera elementele de joc „enervante”. Acest lucru sugerează că liderii nu se pot baza exclusiv pe noutatea tehnologiei. Succesul depinde de integrarea de capacitatea de asociere cu situațiile reale.
Blended și Flipped Classroom
Chiar daca ești lider digital nu înseamnă ca totul trebuie sa fie digital. Pentru a evita „oboseala digitală” (digital fatigue) și pentru a asigura o tranziție usoara, ar fi bine sa combini metode de învățare online și offline, adică blended. Acest model integrează cursuri online, interacțiuni sociale și activități practice.
O alta varianta la îndemâna este flipped classroom. Ea permite participanților să asimileze informațiile teoretice în ritmul lor, în mediul online. Apoi să utilizeze timpul petrecut în grup pentru a aplica cunoștințele, a colabora și a rezolva probleme concrete. Folosind aceste metodologii vei avea un mediu de învățare adaptabil și eficient, care se aliniază cu realitatea complexă a muncii hibride.
Coaching și Mentorship
Iti aduci aminte de rol de antrenor (coaches) al liderului? Tu ești cel care oferă ghidare, sprijin și feedback pentru a le dezvolta competențele. Da necesita timp si de cele mai multe ori discuții 1 la 1 si nu de grup. Testează pentru câteva luni si cei vedea ca in fapt nu este drumul cel mai lung ci printre cele mai scurte.
Daca nu ai tu răbdarea si competentele necesare, atunci măcar permite accesul la programe de mentorat și coaching. Ele ajută la transferul de cunoștințe tacit, însă deja validat ca fiind unul eficient.
Ultima din aceasta categorie: dialogul reflexiv și sprijinul reciproc între colegi (peer coaching). Adică colegii de niveluri ierarhice similare își susțin reciproc dezvoltarea printr-un schimb confidențial și reciproc de cunoștințe, abilități și experiențe. Ei acționează ca niște cutii de rezonanță, împărtășind perspective. Ei colaboreaza pentru a găsi soluții și controlandu-se reciproc pentru atingerea obiectivelor în domenii precum roluri noi, perfecționarea abilităților și rezolvarea problemelor.
On-the-Job
Competențele, în special cele de leadership, se dezvoltă cel mai bine prin experiență practică și reflecție. Uneori ai vrea sa pui in practica cunoștințele sau sa experimentezi si pur si simplu nu iti trece prin minte nici o idee. Sa presupunem ca ai certificare noua, cum ar fi design digital. Nu e ceva care poți practica cu ce găsești prin bucătărie. Ai nevoie de dotări si un context potrivit, la final sa obții ceva cu semnificație (utilitate). E ca si cum ti-a lua permis de conducere pentru tramvaie, dar acasă nu ai un tramvai sa practici in fiecare zi ci doar la locul de munca si doar daca iți este permis.
Prin urmare rolul tău de leader este sa să creezi oportunități, proiecte provocatoare cum ar fi job shadowing, rotația posturilor, și orice altceva de natura practică. Modelul 70-20-10 (70% învățare din experiență, 20% din interacțiuni, 10% din formare formală) este relevant aici.
Reflecție și Dialog
Pe lista ta de to do de lider digital, trece cu încredere organizarea de forumuri, workshop-uri și întâlniri de echipă. Ele încurajeaza dialogul și reflecția asupra experiențelor. Mai trece pe lista invitarea ca urmare a delegării pentru a le permite colegilor tai să ia decizii autonome și să-și dezvolte competențele. Feedback-ul regulat și constructiv este si el pe aceeași lista. Adu-ti aminte sa apreciezi eforturile depuse chiar daca rezultatele nu sunt mereu extraordinare, ci doar umane.
3 exemple de mari companii
În 2015, IBM a lansat inițiativa „New Collar Jobs,” care a recalificat angajați fără studii superioare în domenii emergente precum AI, cloud computing și știința datelor. Acest proiect a dezvoltat talentele interne, a redus nevoia de angajări externe și a permis companiei să răspundă rapid cerințelor pieței.
Similar, Nike s-a transformat dintr-o afacere tradițională de încălțăminte într-un ecosistem digital, bazat pe date. Compania a investit masiv în training-ul angajaților în *data analytics* și *predictive analytics* pentru a crea campanii de marketing personalizate și a îmbunătăți experiența clienților. Liderii au fost, de asemenea, recalificați în tehnologii emergente, cum ar fi realitatea augmentată (AR), pentru a formula noi strategii digitale.
Pentru a atrage și a reține noua generație de angajați, BP-GBS a implementat o platformă personalizată de *learning experience (LXP)* numită Fuel Station Ville. Această platformă funcționează ca un sistem de urmărire a progresului, ajutând echipele să-și consolideze cunoștințele.
*
Transformarea digitală a organizațiilor este in fapt o transformare a oamenilor. Prin adoptarea unei viziuni, prin investirea în forța de muncă și prin crearea unui mediu care încurajează experimentarea și inovația, poți depăși provocările digitale. Tine mine Strategiile de Învățare care Ajută Angajații să Adopte Schimbarea Digitală.
